Economistul Radu Georgescu: „Românii nu înțeleg ce înseamnă un credit bancar”

Economistul Radu Georgescu a lansat un avertisment despre lipsa „culturii creditelor bancare” în România, afirmând că mulți români nu înțeleg pe deplin implicațiile financiare ale unui credit pe termen lung, cum ar fi un credit ipotecar.

Într-o postare pe Facebook, Georgescu a subliniat pericolele unei gestionări financiare nesăbuite și a oferit câteva sfaturi pentru cei care se gândesc să acceseze un credit.

Conform economistului, românii nu au experiența necesară pentru a înțelege complexitatea unui credit pe termen lung, mai ales atunci când vine vorba de împrumuturi ipotecare. „Nu avem habar ce înseamnă să plătești lună de lună un credit pe 30 de ani”, a spus Georgescu, explicând că în România, acest tip de credit a apărut relativ recent, în jurul anului 2000, și că majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de provocările financiare pe care le presupune angajamentul pe termen lung.

Sfaturi pentru cei care vor să acceseze un credit

Economistul le recomandă celor care iau în considerare un credit, fie pentru achiziționarea unui apartament, unei mașini sau altor bunuri, să își estimeze veniturile viitoare într-un mod „pesimist”. „Estimează-ți veniturile pe următorii 5 ani într-un mod pesimist, apoi împarte la 2. Doar așa poți fi cât de cât sigur când iei un credit”, a explicat Radu Georgescu. Acesta subliniază importanța unei abordări realiste și prudente atunci când vine vorba de planificarea financiară, mai ales într-o perioadă marcată de incertitudini economice.

Experiențe personale și lecții de viață

În cadrul postării sale, Georgescu a ilustrat punctul său de vedere cu un exemplu personal. El povestește despre un fost coleg care a ales să-și achiziționeze o mașină de 70.000 de euro printr-un leasing, deși ar fi putut opta pentru un model mult mai accesibil, de 25.000 de euro. „L-am întrebat până când își permite să plătească această mașină. Mi-a spus că acum își permite. După doi ani, a rămas fără job, după ce Banca Transilvania a preluat banca la care lucra. Astfel, a ajuns să nu mai poată plăti rata lunară”, a relatat economistul.

Georgescu subliniază că, în contrast cu stilul de viață al unor români care își permit cheltuieli mari, chiar și în cazul celor care au salarii impresionante, există exemple în care chiar și cei cu venituri mari au preferat un stil de viață mai cumpătat. Așa cum exemplifică el, CEO-ul unei mari companii elvețiene, Swisscom, conducea o Skoda, deși câștiga mai mult de un milion de euro pe an.

Pericolele creditului bancar: dobânzile și plata pe termen lung

Un alt punct cheie în analiza lui Georgescu este legat de creșterea constantă a prețurilor locuințelor și costul real al unui credit. El subliniază că, deși este ușor să accesezi un credit bancar, „infinit mai greu este să-l plătești înapoi”. În opinia sa, mulți români nu sunt conștienți de faptul că dobânda cumulată pe termen lung poate ajunge să fie mult mai mare decât valoarea inițială a creditului. De exemplu, dacă o persoană ia un credit de 100.000 de euro pentru un apartament pe o perioadă de 30 de ani, aceasta va plăti, în final, dobânzi de aproximativ 230.000 de euro, adică aproape dublu față de valoarea inițială a împrumutului.

„Câți înțeleg acest lucru?”, întreabă Georgescu, subliniind riscurile pe care le comportă un astfel de angajament financiar.

Cultura creditelor bancare în România: O lecție de învățat

Economistul încheie prin a sublinia că România încă se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește dezvoltarea unei culturi financiare solide, iar educația financiară trebuie să fie o prioritate națională. „În România nu există o adevărată cultură a creditelor bancare, iar mulți dintre noi nu înțelegem ce înseamnă un credit ipotecar, ce înseamnă să plătești luni întregi o rată bancară”, spune Georgescu.

În concluzie, economistul avertizează că, înainte de a lua un credit, românii trebuie să fie conștienți de implicațiile financiare pe termen lung și să adopte o abordare mai responsabilă și bine informată. Educația financiară este esențială pentru evitarea capcanelor economice și pentru asigurarea unei stabilități financiare durabile.