Educaţia financiară – unul dintre motoarele succesului unei societăţi. România face eforturi să nu fie ultima în UE

Educația financiară este considerată unul dintre motoarele succesului unei societăţi şi este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurarea unei gestionări responsabile a resurselor financiare pe termen lung.

România este codaşă la acest capitol,  dar a făcut pași importanţi pentru a îmbunătăți educația financiară în ultimii ani.

În urmă cu un an, primul Eurobarometru de la nivelul Uniunii Europene care a inclus printre obiectivele sale şi evaluarea nivelului de educaţie financiară în statele membre a plasat România pe ultimul loc între cele 27 ţări ale blocului comunitar.

În plus, cetățenii români sunt cei care își apreciază cel mai mult cunoștințele financiare drept „înalte”, deși realitatea ilustrează opusul.

În timp ce datele Eurobarometrului din 2023 dedicat educaţiei financiare a arătat că 30% dintre români sunt practic analfabeţi financiar, un studiu făcut de Institutul de Economie Mondială susţine că maximum 10% dintre români au competenţe financiare.

16:19, 13.12.2024 • POLITICĂ

De ce au rămas fără bani mai multe ministere care au primit sume de la Fondul de rezervă al Guvernului

20:42, 20.11.2024 • ACTUALITATE

Elevii vor merge la școală în zilele de vineri premergătoare alegerilor; ce recomandări are Ministerul Educației pentru perioada scrutinului

România a început însă să facă pași importanţi în direcția îmbunătățirii educației financiare, precum introducerea educației financiare în școli, numeroase proiecte şi iniţiative în domeniu, inclusiv private, iar în aprilie 2024 guvernul a aprobat Strategia Naţională de Educaţie Financiară pentru perioada 2024 – 2030.

Prin lege, din 2022, data de 11 aprilie este instituită ca Ziua Educaţiei Financiare. Fix pe 11 aprilie, în 2024, a fost adoptată de către Guvern Strategia Naţională de Educaţie Financiară pentru perioada 2024 – 2030, prin care Executivul îşi propune să crească nivelul de cunoştinţe şi competenţe al românilor şi operatorilor economici din România în domeniul financiar, astfel încât ei să poată lua deciziile legate de bani în cunoştinţă de cauză şi după evaluarea cât mai corectă a oportunităţilor, dar şi a riscurilor.

Strategia Naţională de Educaţie Financiară se adresează mai multor grupuri-ţintă, în funcţie de care sunt structurate şi direcţiile principale de acţiune şi anume: copii şi tineri până la 25 de ani (preşcolari, elevi, studenţi); populaţie adultă, adică persoane peste 18 ani, în acest grup fiind incluse atât cele care desfăşoară activităţi generatoare de venituri, cât şi cele care nu obţin niciun fel de venit şi operatorii economici.

Iată câteva dintre motivele principale pentru care educația financiară este esenţială:

• Gestionarea eficientă a veniturilor și cheltuielilor: Acest lucru include crearea unui buget personal, stabilirea priorităților în cheltuieli și monitorizarea veniturilor pentru a evita cheltuielile excesive. Fără o bună gestionare financiară, oamenii riscă să acumuleze datorii sau să nu aibă resurse suficiente pentru nevoile viitoare.
• Prevenirea datoriilor excesive: Lipsa educației financiare poate duce la acumularea de datorii nesustenabile, cum ar fi împrumuturi cu dobânzi mari sau utilizarea excesivă a cardurilor de credit. Persoanele cu o bună înțelegere financiară pot evita aceste capcane și pot lua decizii informate privind creditele, ratele și condițiile de împrumut.
• Investiții și creștere financiară: O bună educație financiară include și cunoștințe despre investiții, cum ar fi acțiuni, obligațiuni, fonduri mutuale sau imobiliare. Înțelegerea riscurilor și recompenselor asociate cu investițiile îi poate ajuta pe oameni să-și crească averea pe termen lung.
• Evitarea capcanelor financiare și fraudelor: Cunoașterea drepturilor și a riscurilor financiare este importantă pentru a evita fraudele financiare, schemele piramidale sau alte forme de abuz financiar. Persoanele educate din punct de vedere financiar sunt mai bine echipate să recunoască și să evite astfel de riscuri.
• Independență financiară: Educația financiară contribuie la dobândirea independenței financiare, ceea ce înseamnă că o persoană poate trăi fără să depindă de alții pentru sprijin financiar și poate lua decizii financiare informate.
• Reducerea stresului și a anxietății legate de bani: Persoanele care au o bună înțelegere a finanțelor lor tind să fie mai puțin stresate și mai puțin anxioase în legătură cu situația lor financiară. Acest lucru duce la o viață mai echilibrată și mai puțin stresantă.

Multe țări au implementat sisteme educaționale solide în domeniul educației financiare, iar unele dintre ele sunt considerate campioane la acest capitol, exemple notabile fiind SUA, Canada sau Australia.

În Europa, Olanda are un program național de educație financiară, iar cetățenii săi se numără printre cei mai informați financiar din Europa. Programele sunt implementate atât în școli, cât și la nivelul comunităților, iar guvernul colaborează strâns cu instituții financiare pentru a asigura accesul la resurse educaționale.

Suedia este cunoscută pentru accentul pe care îl pune pe educația financiară în rândul tinerilor. Programele școlare includ aspecte de gestionare a finanțelor personale, economisire și investiții, iar guvernul sprijină inițiative care încurajează conștientizarea importanței gestionării banilor.

În Marea Britanie, educația financiară a devenit parte a programei şcolare începând cu 2014. Organizații precum Money Advice Service și alte inițiative publice și private contribuie la creșterea nivelului de alfabetizare financiară în rândul populației de toate vârstele.

Țările care excelează în educația financiară tind să aibă economii stabile, diversificate și orientate spre creștere. Educația financiară nu doar contribuie la bunăstarea individuală, ci și la reziliența economică a întregii țări, ajutând cetățenii să facă alegeri financiare informate, să evite datoriile excesive și să își planifice viitorul financiar.

Paşi importanţi făcuţi de România

ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) a lansat programe de educație financiară, precum „Educația Financiară pentru Toți”, care vizează informarea publicului larg cu privire la produsele financiare și la gestionarea responsabilă a banilor.

Alte organizații, precum Junior Achievement România, au promovat educația financiară în școli prin programe de antreprenoriat și management financiar.

Banca Națională a României (BNR) organizează sesiuni de informare și proiecte dedicate educației financiare, în colaborare cu instituțiile de învățământ.

Peste 300 de români care au participat la concursul de educație financiară “Taraba cu Parale” desfășurat în Piața Obor din București au obținut nota medie 8 la capitolul cunoștințe pe teme de educație financiară și siguranță online, în timp ce nota maximă a fost înregistrată la o treime dintre concurenți.

Aproximativ 75% dintre respondenți au răspuns corect la întrebarea ce reprezintă inflația. Pe zona de siguranță online, doar 45% dintre respondenți au identificat corect riscurile care se regăsesc în email-urile de tip phishing, iar 73% știu cum să procedeze dacă primesc un e-mail sau un mesaj SMS prin care sunt anunțați că altcineva are acces la contul lor bancar.

Aproximativ 67% dintre respondenți cunosc că actualizarea datelor personale la bănci reprezintă o procedură legală necesară pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, în absența căreia băncile nu pot să efectueze tranzacții.

“Taraba cu Parale” a fost organizată, în perioada 25-27 aprilie 2024, în cadrul campaniei #DreptulLaBanking, o inițiativă a băncilor din România, dezvoltată cu sprijinul Asociației Române a Băncilor.

Scorul de alfabetizare financiară, calculat în baza cunoştinţelor financiare şi a comportamentului, nu mai poziţionează România pe ultimul loc în clasament, ci pe locul trei la finele topului UE27 după Letonia şi Portugalia, potrivit datelor Comisiei Europene.

Educaţie financiară prietenoasă pentru toate vârstele

Asociaţia CFA România şi Alpha Bank au lansat în această săptămână primul basm de educaţie financiară, „Punguţa cu doi bani reinvestiţi” care reimaginează cu ajutorul inteligenţei artificiale celebrul basm semnat de Ion Creangă.

Prin integrarea unor noţiuni economice de bază într-un format surprinzător, vesel şi prietenos, campania Generaţia I – generaţia independentă introduce primul basm dedicat educaţiei financiare.

Acesta are rolul de a atrage atenţia asupra importanţei pe care o are educaţia continuă şi de a stimula formarea unor obiceiuri financiare sănătoase în contextul lumii de astăzi aflate în plin proces de digitalizare.

Personajele basmului popular primesc o identitate reinterpretată, adaptată lumii moderne: au o pensie privată şi un mic business, folosesc aplicaţii de investiţii, dar se confruntă şi cu ameninţări cibernetice care le pun câştigurile în pericol.

„În ultimii ani s-au făcut din ce în ce mai multe campanii de educaţie financiară, însă datele statistice continuă să ne poziţioneze la coada clasamentelor europene în ceea ce priveşte ‘cultura financiară’. În ciuda eforturilor, rezultatele întârzie să apară şi implică oricum un efort pe termen lung. Cred că este nevoie să regândim instrumentele prin care facem educaţie financiară şi să găsim abordări mai creative, care să deschidă curiozitatea oamenilor de toate vârstele„, a declarat Florentina Almăjanu, director general al Asociaţiei CFA România.

„Avem mare încredere în generaţia care învaţă ce înseamnă un cost, nişte economii sau o investiţie încă din anii copilăriei sau adolescenţei„, a afirmat Tiberiu Octavian Mercurian, director Direcţia Marketing, Alpha Bank Romania.