Efectul „Air Schengen”: Austria ne exportă gratis migranți, deși trebuie să achite sume uriașe către România

În spatele acceptului Austriei prin care granițele aeriene vor fi ridicate dacă România asigură controale stricte la frontierele Uniunii Europene este de fapt un compromis incredibil care este „transparentizat” de PUTEREA printr-un document oficial al Uniunii Europene.

Condițiile Austriei acceptate de România, dar respinse de Bulgaria

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Austria să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.

În mod concret, oficialul austriac cere Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor, fiind necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.

Mai mult, Viena impune Bucureștiului și Sofiei să accepte solicitanții de azil sirieni și afgani care sunt acum pe teritoriul austriac, și doar anul trecut au fost înregistrați 30.000 de emigranți. În plus, Gerhard Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani și sirieni. Premierul Bulgariei a respins din start această condiție, în timp ce oficialitățile române încearcă să prezinte „Air Schengen” ca o mare victorie în fața Austriei, deși realitatea este cu totul alta.

Ce prevede regulamentul european prin care România importă gratis migranți din Austria

PUTEREA va prezenta în exclusivitate documentul Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene prin care România se obligă să importe gratis, ca urmare a efectului „Air Schengen”, migranți exportați de Austria pentru care statul austriac trebuia să ne achite sume uriașe.

Pe 13 iunie 2023, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au aprobat Regulamentul privind gestionarea azilului și a migrației (vezi documentul în facsmil).

Acest regulament stabilește foarte clar condițiile „cadrului comun pentru acțiunile Uniunii și ale statelor membre, fiecare în cadrul competențelor lor respective, în domeniul politicilor relevante de gestionare a azilului și a migrației”, prin „elaborarea principiului solidarității și partajarea echitabilă a responsabilității, inclusiv a implicațiilor sale financiare, între statele membre, care guvernează politicile în domeniul azilului și migrației”.

Prin urmare, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare „pentru a oferi acces la protecție internațională și condiții adecvate de primire celor care au nevoie” și totodată „pentru a permite aplicarea efectivă a normelor privind determinarea statului membru responsabil cu examinarea cererii internaționale de protecție, de a returna resortisanții țărilor terțe și a apatrizilor între aceștia și de a oferi sprijin altor state membre sub formă de contribuții de solidaritate, ca contribuție a acestora la abordarea globală”.

Care sunt sumele pentru relocarea unui migrant

De asemenea, acest regulament stipulează la articolul 61 că sprijinul financiar în urma relocării se pune în aplicare în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/1147. Acest articol mai prevede că „pe lângă rata de cofinanțare prevăzută de fond pentru proiecte, statele membre sunt încurajate să furnizeze finanțare de la bugetele autorităților lor publice în cazul în care o astfel de finanțare este esențială pentru desfășurarea unui proiect, în special atunci când proiectul este pus în aplicare de o organizație a societății civile”.

Astfel, „statele membre primesc, pe lângă alocarea lor calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o sumă „de 10 000 EURO pentru fiecare persoană admisă prin relocare sau admitere umanitară” și „după caz, statele membre pot fi, de asemenea, eligibile pentru o sumă suplimentară de 10 000 EURO pentru membrii de familie ai persoanelor menționate la alineatul (1), dacă persoanele sunt admise pentru a asigura unitatea familiei”.

Totodată, un stat membru primește o contribuție de: „10 000 EURO per solicitant pentru care statul membru respectiv devine responsabil ca urmare a relocarii”, de „10 000 EURO per beneficiar de protecție internațională relocat” și „10 000 EURO per resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală, relocat”.

Ca atare, un stat membru va primi sumele menționate mai sus pentru fiecare persoană, „cu condiția ca persoana căreia i se alocă contribuția să fi fost relocată”.

Astfel, Austria va beneficia de fonduri europene pentru a reloca gratis migranți către România, și numai anul trecut a înregistrat 30.000 de migranți, iar țara noastră va trebui să găzduiască pe cheltuiala statului român doar pentru a se elimina controale la intrarea aeriană în spațiul Schengen. Orice comentariu este inutil pentru că asta este realitatea efectului „Air Schengen”.