Efectul schimbărilor climatice: în ultimii 30 de ani, nivelul Dunării a scăzut vertiginos!

Unul din efectele pe termen lung al schimbărilor climatice este tendința de scădere a debitului și implicit, al nivelului apelor Dunării, din cauza scăderii, de la an la an, a volumului de precipitații căzute în regiunile din bazinul hidrografic al fluviului.

Potrivit specialiștilor de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională din subordinea Ministerului Transporturilor, de-a lungul ultimilor 30 de ani a fost observată o tendință constantă de scădere a debitului și a nivelului Dunării, care determină, la rândul său, o reducere a adâncimii apelor, care pune în pericol navigația.

AFDJ Galați are obligația de a asigura pe sectorul fluvial al Dunării, de la Brăila la Baziaș, o adâncime minimă de navigație, respectiv un nivel de 2,5 metri față de un nivel de referință numit „etiaj navigabil de regularizare”, care este un nivel foarte mic, care se produce în timp cu probabilitate de 94%.

07:34, 21.11.2024 • SOCIAL

Centrele medicale de permanență degrevează „Urgențele”. În 10 luni, la Galați au fost consultați la centre 58.000 de pacienți

07:34, 20.11.2024 • Educație

Universitaria: conducerile celor mai importante Universități din România cer revizuirea sistemului de finanțare a învățământului superior

Scăderea sistematică a nivelului Dunării în ultimele decenii a fost evidențiată prin compararea evoluției adâncimilor în anumite puncte critice, cel mai important dintre acestea fiind Cernavodă.

„În ultima perioadă, în ultimii 30 de ani, nivelul Dunării a scăzut vertiginos. Noi activăm și menținem monitorizarea foarte atentă pe zona Cernavodă, acolo unde nivelul actual al apei, pe miră, este de minus 121 de centimetri, ceea ce este cu 50 de centimetri sub etiaj.

Anul trecut, spre exemplu, nivelul de la Cernavodă a ajuns la valoarea de minus 165 centimetri. Acum vreo doi ani, într-adevăr, a fost mai bine, dar probleme de genul acesta au fost întâmpinate chiar în ultima perioadă de 10 ani destul de des.

De fapt, asta este și temerea noastră majoră, că aceste perioade sunt din ce în ce mai frecvente și cu perioade lungi de timp. Anul trecut, în luna august, am avut un nivel ridicat pentru această perioadă, dar în septembrie și octombrie, au fost perioade de aproape 60 de zile cu niveluri sub etiaj”, a declarat în cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități, Adrian Maizel, șef de birou în cadrul AFDJ Galați.

Tendința de scădere a nivelului apelor fluviului este confirmată nivelurile înregistrate pe Dunăre în ultimii ani, care sunt cu mult sub valorile din perioada 1980 – 2000. În punctul critic de la Cernavodă, adâncimile înregistrate în ultimii ani sunt și cu 80 de centimetri mai mici decât cele din perioada 1980 – 2000:

„Spre exemplu, noi menținem sub atenție zona Cernavodă, unde nivelul Dunării este de 121 centimetri, ceea ce, comparativ cu nivel etiajului, este cu 50 de centimetri mai puțin.

Ultimul etiaj calculat în ultima perioadă pentru zona Cernavodă este de minus 71 de centimetri, în scădere față de perioadă anterioară, de la minus 65 de centimetri, în scădere la rândul său față de perioada 1981 – 2000, de la 42 centimetri”, a adăugat reprezentantul administrației fluviale a Dunării.

În prezent, sunt probleme pe sectoarele Cernavodă, Bechet și Corabia În aceste zile, nivelul Dunării este scăzut pe întreg sectorul românesc, de la intrarea în țară, la Baziaș, până la Brăila – Galați și Sulina.

Situația este mai bună pe sectorul maritim al Dunării, între Brăila și Sulina, pe care, potrivit regulilor internaționale de navigație, există un șenal navigabil cu adâncimea de 25 de picioare, adică de 7,2 metri, pe care este asigurată navigația navelor maritime, cu pescaje mari.

Situația este dificilă pe sectorul fluvial, în amonte de Brăila, pe care, mai ales în perioadele secetoase, în special vara, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor este redus, e necesară „dragarea”, scoaterea aluviunilor depuse, pentru a se asigura adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării și stabilită pentru Convenția de la Belgrad din 1948.

În această perioadă, AFDJ Galați execută dragaje în punctele critice în care adâncimile de navigație sunt foarte reduse.

„Cele mai mari probleme ar fi în zona Cernavodă, un pic în amonte, unde este punctul critic Cochirleni, la kilometrul 305 – kilometrul 309, unde adâncimea minimă este undeva la 1 metru și 90 de centimetri. De fapt este și zona în care noi intervenim pentru dragarea albiei, cu draga <<Cernavodă>>.

Efectuăm dragaje în zona Cochirleni, dar și în amonte, în zona Calnovăț, s-au executat dragaje. Urmează zona Bechet și chiar și aproape de zona Corabia. În zona Corabia adâncimea a fost destul de mică. În prezent este în jurul valorii de 2 metri și 30 de centimetri”, a precizat Adrian Maizel.

Firmele de navigație înregistrează pierderi mari din cauza reducerii volumului de mărfuri încărcate la bord
Scăderea nivelului Dunării afectează în primul rând activitatea firmelor de navigație, deoarece pentru a naviga în ape cu adâncimi reduse trebuie să scadă cantitățile de mărfuri încărcate la bord pentru a micșora pescajul navelor sau barjelor.

În luna iulie, AFDJ Galați a emis Avizul către Navigatori nr 91/31.07.2024, prin care companiile de navigație erau avertizate cu privire la faptul că nivelurile mici ale apelor Dunării care sunt înregistrate pe anumite sectoare dar și tendințele de scădere care pun în pericol navigația pe întreg sectorul românesc.

„A fost un aviz emis către navigatori la sfârșitul lunii iulie și le mulțumim navigatorilor că și-au luat măsurile necesare pentru a nu încărca barjele la maximum, drept pentru care au fost evenimente minore, majoritatea cu nave aflate în afara șenalului navigabil, probabil din erori de pilotaj, dar nu sunt probleme majore”, a mai precizat reprezentantul AFDJ Galați, care a mai adăugat că reducerea cantităților de mărfuri transportate înseamnă pierderi economice foarte mari pentru firmele de navigație:

„Vă dați seama că sunt costuri pe care ei nu le acoperă. Rata de profitabilitate probabil că nici nu mai există sau este foarte mică”.

Comisia Europeană a acordat AFDJ Galați o finanțare de 195 milioane euro pentru optimizarea navigației pe Dunăre

În luna iulie, Comisia Europeană a anunțat aprobarea finanțării proiectului „Fast Danube 2”, cu un buget total de 230 milioane euro, depus la Bruxelles de AFDJ Galați pentru optimizarea navigației pe sectorul româno – bulgar al Dunării.

Liderul Proiectului „Fast Danube 2” va fi AFDJ Galați, iar parteneri vor fi Agenția Executivă pentru Exploatarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) din Ruse (Bulgaria) și Ministerul Transporturilor și Tehnologiei Informației din Bulgaria.

Finanțarea asigurată pentru „Fast Danube 2” prin „Mecanismul pentru Interconectarea Europei” este de 195.499.000 de euro, cofinanțarea fiind asigurată de la bugetele companiilor care dezvoltă proiectul.

În cadrul acestui proiect vor fi realizate lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație, în primul rând prin asigurarea adâncimilor minime de navigație pe sectorul românesc și sectorul româno-bulgar al Dunării.