Electricitate, gaz: Ce s-a întâmplat când a venit FMI la Ceaușescu. Relatarea fostului secretar personal

„A avut o minimă pregătire, a avut o inteligenţă nativă care i-a permis să asimileze problemele de viaţă şi a avut şi un minim de cultură, dar nu suficient încât să îi permită se se acomodeze cu evoluţia istoriei. El a rămas înţepenit în primele lui învăţăminte, crezând că cu alea se conduce societatea 30 de ani sau 20 de ani. A stat prea mult în fruntea statului. Orice ar fi se erodează”…

O carte despre viaţa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, scrisă din perspectiva fostului său secretar personal Constantin Boştină, a fost lansată, sâmbătă, la Botoşani, în prezenţa autorilor, jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Alice Barbu.

„În ochiul ciclonului – Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu” este considerată o „carte document istoric”, „care vorbeşte pentru prima dată despre tainele colaborării cu Nicolae Ceauşescu şi despre bătăliile pentru succesiunea la conducerea României.

„Eu cred că o contribuţie cu lucruri documentate şi trăite poate fi un reper pentru a înţelege mai bine istoria României, iar cei care o scriu să o scrie în raport de realitate şi nu în raport cu cerinţele. (…) Eu nu sunt nostalgic şi scriu în carte să nu se înţeleagă că sunt nostalgic, dar vreau să spun că a fost o perioadă, în prima jumătate de conducere de către Ceauşescu a României, în care lucrurile au mers cum trebuie.

În a doua parte, n-au mai mers cum trebuie datorită faptului că el nu a mai înţeles, ba chiar aş spune că nu a vrut să înţeleagă, evoluţia cu timpul. Al doilea lucru este că România devenise un concurent pe plan internaţional în câteva domenii importante ale economiei şi a început fracturarea ei pe plan internaţional”, spune Constantin Boștină.

Ce s-a întâmplat când a venit FMI

Boștină mai spune că, de fapt, declicul s-a produs în momentul în care a fost un dialog la care el a fost prezent, când a venit Fondul Monetar Internaţional, în 1981, să discute cum se eşalonează datoria. Ceauşescu a primit propunerea să facă un nou credit pentru România, ca să poată, cu o parte, să ramburseze datoria şi cu o parte să modernizeze economia, la care în principiu a fost de acord.

Dar în afară de oferta unui nou credit, „i s-a spus că trebuie să crească preţul la electricitate, să crească preţul la gaze naturale, cum face FMI şi acum, la care Ceauşescu a spus ‘Voi conduceţi România sau eu?’ Şi sigur că Ceauşescu s-a enervat”, a mai povestit Constantin Boştină.

Detaliile întâlnirii FMI-Ceaușescu

Tratativele cu FMI şi Banca Mondială începuseră în anii 1967-1968, când experţii celor două instituţii vizitaseră neoficial Bucureştiul pentru a-i prezenta lui Ceauşescu avantajele aderării, potrivit Historia. Primele discuţii oficiale s-au ţinut în perioada 3-5 iulie 1968. Pierre-Paul Schweitzer (director general al FMI) şi Robert McNamara (preşedinte al Băncii Mondiale) veniseră în Bucureşti cu ocazia reuniunii Comitetului de Coordonare şi Programare al ONU.

În timpul vizitei, înalţii oaspeţi au fost invitaţi pentru consultări la Ministrul de Finanţe şi la Banca Naţională a României. După discuţiile tehnice de la ministere, Schweitzer şi McNamara au fost oaspeţii lui Nicolae Ceauşescu la Palatul Consiliului de Stat. Convorbirile oficiale din 1968 nu s-au concretizat printr-un acord. Partea română s-a informat despre obligaţiile şi avantajele aderării la FMI şi Banca Mondială.
România nu era prima ţară socialistă care intra în legătură cu FMI şi Banca Mondială.

Primul Acord Stand-By între România şi FMI

România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional la 15 decembrie 1972.

Din 1972 şi până în prezent asistenţa financiară acordată României de către FMI s-a concretizat în douăsprezece programe de împrumut de tipul Acord Stand-by, resursele financiare ale FMI fiind folosite de ţara noastră ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

Primul Acord Stand-By între România şi FMI a fost aprobat la 3 octombrie 1975 şi finalizat cu succes la 2 octombrie 1976. România a primit 95 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere). Al doilea Acord Stand-By a fost aprobat la 9 septembrie 1977 şi încheiat la 8 septembrie 1978, ţara noastră primind 64,1 milioane DST.

CIA vorbea despre ipoteza unei lovituri de stat în România

Volumul „În ochiul ciclonului – Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu” mai cuprinde și capitole despre „duelul Nicolae Ceauşescu – Jimmy Carter”, despre primul conflict major dintre Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov, despre grupurile de influenţă şi despre persoanele din jurul fostului dictator, dar şi despre influenţele Chinei şi Coreei de Nord asupra fostului lider comunist din România.

De asemenea, în carte se vorbeşte despre faptul că, în 1983, CIA vorbea despre ipoteza unei lovituri de stat în România, dar şi despre rolul României în politica internaţională.

Constantin Boştină, acum în vârstă de 76 de ani, a fost secretar personal al lui Ceauşescu în perioada 1980- 1982, iar apoi în perioada 1982-1986 a fost ministru adjunct la Ministerul Industriei Uşoare. Ulterior, acesta a devenit secretar cu probleme economice al Comitetului Popular Judeţean al PCR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Botoşani.