Elena Isărescu, femeia de lângă și din spatele guvernatorului Băncii Naționale a României

Se spune că, în spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică. Și deșteaptă. Și înțeleaptă. Și răbdătoare. Și discretă. Mă rog, zicerea nu e atât de lungă. Am divagat. Și nu e doar în forma asta, consacrată.

Mai în glumă, mai în serios, a primit tot felul de adăugiri și de comentarii. Dar de ce în spatele? De ce nu alături? Eu cred că, în multe situații, nu e tocmai adecvat acest percept, că femeia puternică se află în spatele bărbatului de succes. Ea e lângă.

De exemplu, Elena Isărescu. Se înțelege – sau măcar se deduce, soția guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. De 47 de ani, ea primește dimineața cafeaua, una specială, la pat. I-o pregătește și i-o aduce soțul ei, omul care are cifrul și cheia vistieriei țării noastre, după ce, tot el o cumpără în mod expres pentru ea.

Ceea ce, pe mine, mă duce gândul că Elena Isărescu este femeia de lângă și din spatele guvernatorului Băncii Naționale. Presupun, de asemenea, că soții beau cafeaua împreună. Așa ar fi complet și complex gestul romantic al guvernatorului BNR, chiar dacă el bea și ceai de tei, ba, ne îndeamnă și pe noi să bem. Întru calmare în fața calamităților economice.

Guvernatorul

E, ca, de altfel, toți oamenii din prim-plan, ba apreciat, îndrăgit, lăudat, ba, contestat, controversat, înjurat. Unii îi acordă credit, alții îl numesc veșnicul. În sondaje a fost considerat, ani buni, una dintre cele mai de încredere personalităţi din spaţiul public românesc.

Cu toate acestea, voturi, când a candidat la președinție, nu a obținut cine știe ce, rupând inima târgului cu un procent onorabil, dar nu bun. Este cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale din lume, îndeplinind această funcţie de 32 de ani şi având un mandat valabil până în anul 2024.

Carevasăzică, este vorba – se înțelege de la sine, deși n-am făcut cuvenitele precizări, despre Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Și nu doar. Să-i urmărim, fie și succint, parcursul profesional.

Mugur Isarescu

Din septembrie 1990 până în prezent este preşedinte al Consiliului de administraţie şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, fiind numit de Guvern în 1990, cu un mandat încredinţat de Parlament în 1991 şi, apoi, reînnoit mereu.

Mai este, începând cu anul 1998, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori. În 1997 este numit director al Institutului de Economie Mondială, dar este suspendat pe durata îndeplinirii mandatului de Guvernator al BNR.

În perioada decembrie 1999 – decembrie 2000 a fost prim-ministru al Guvernului României, elaborând strategia economică de aderare a României la Uniunea Europeană.

La alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost candidat independent la Președinția României, fiind susținut de CDR, dar a obținut doar 9,54% din voturile românilor în primul tur de scrutin.

Din anul 2001 este membru corespondent al Academiei Romîne, iar din 2006 – membru titular, fiind ales preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei Române.

La data de 1 iulie 2005, a realizat denominarea monedei naţionale, după liberalizarea contului de capital.

În luna iulie 2009, Mugur Isărescu, a fost desemnat de World Records Academy drept cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale, având, la acea vreme, 19 ani în funcția de guvernator al BNR.

La 3 iulie 2019 a fost reales pentru cel de-al 8-lea mandat în fruntea BNR, care se va încheia – sau poate nu! – în vara anului 2024.

A deţinut şi deţine mai multe funcţii în organisme internaţionale, între care le amintim pe cele de membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional, viceguvernator pentru România în cadrul Consiliului Guvernatorilor al Băncii Mondiale, preşedinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală (2003-2004).

Este, de asemenea, vicepreşedinte al Comitetului interministerial pentru trecerea la euro, membru al Clubului de la Roma (din 1993) şi preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma, membru fondator al Societăţii Economice Române (SOREC) şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI).

Deţine numeroase titluri ştiinţifice şi didactice, cum sunt cele de membru corespondent al Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi Financiare din Barcelona (2008), membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania (2009), precum şi o serie de titluri de Doctor Honoris Causa al unor instituţii universitare de prestigiu din ţară şi străinătate.

Este autor, coautor, sau coordonator al unui număr de 30 de cărţi, a publicat 15 lucrări ştiinţifice, a participat la peste 100 de comunicări ştiinţifice în cadrul unor reuniuni financiar-bancare interne şi internaţionale, a elaborat peste 60 de studii şi a coordonat circa 10 studii de cercetare în perioada activităţii de cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială (1971 – 1990).

Temele de cercetare abordate sunt relaţii şi instituţii monetar-financiare internaţionale, conjunctura economiei mondiale, îndeosebi în ţările occidentale, relaţiile economice externe ale României, sau probleme ale formării şi funcţionării mecanismelor internaţionale de credit, cursuri de schimb şi preţuri.

A primit numeroase premii şi distincţii, cum sunt  Ordinul „Marea Cruce a Sudului”, cea mai înaltă distincţie braziliană acordată străinilor (septembrie 2000), Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000), „Guvernatorul anului 2001”, titlu acordat de revista „The Banker”, componentă a grupului „Financial Times”, Bancherul anului 2002, titlu acordat de revista „Piaţa Financiară”, Bancherul deceniului, titlu acordat de revista „Capital”, în 2003, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan (26 ianuarie 2010), Ordinul naţional al „Legiunii de Onoare” în grad de ofiţer, acordat de către Ambasada Franţei la Bucureşti (4 martie 2011), Crucea de Merit în Ordin de Comandor al Republicii Polone (decembrie 2012), Decoraţia regală „Nihil Sine Deo”, conferită de Majestatea Sa Regele Mihai I.

Și femeia de lângă și din spatele lui

După ce am prezentat, cât de cât, cartea de vizită a lui Mugur Isărescu, zic să intrăm un pic în viața personală. Pentru că, după cum am spus chiar de la începutul materialului de față, vrem să aflăm câte ceva despre femeia care, de o multitudine de ani, îi stă alături.

Deși, formularea generală e, când vorbim despre o personalitate, să spunem că partenerul de viață e omul din spatele personalității în cauză. Am convenit că, totuși, formularea exactă e că Elena Isărescu este femeia de lângă și din spatele guvernatorului Băncii Naționale a României.

Mugur Isărescu e, se pare, de modă veche. Este cu femeia cu care s-a căsătorit, de-atunci, de la căsătorie, adică din 1975. Și el, și soția au răbdare unul cu altul, determinare, înțelegere, înțelepciune, tact. Așa cum aveau oamenii mai demult. Sau, între cei doi parteneri există o poveste frumoasă de iubire.

Căci, există iubiri care, deși sunt puternice, nu rezistă, din diverse cauze, împreună, și sunt și dintre acelea care coexistă numai una lângă alta. Deci, să ridicăm vălurile. Desigur, atât cât se știe și cât a lăsat Isărescu și soția lui să se știe. Că, pentru mai mult, ar trebui să avem camere acasă la ei, ori să dăm cu bobii. Și nu suntem în situația de a avea sau de a face niciuna dintre posibilitățile arătate.

Cine este femeia care stă alături și în spatele lui Mugur Isărescu? Dacă ea nu a apărut în spațiul public atât de în față și atât de des, ca bărbatul, se poate concluziona că a făcut un pas în spate, nu? Se numește, cum am spus, Elena Isărescu și se știe cu Mugur – asta dragoste! – din copilărie.

Despre Elena Isărescu s-a vorbit puțin în spațiul public. Când ea a declarat în vreun context că e mândră de familia ei. Și aici nu e nimic de comentat. Când s-a spus că primește o pensie derizorie, și când, într-o emisiune veche difuzată de PRO TV, cunoscutul cafegiu Gheorghe Florescu a afirmat și povestit că Elena Isărescu e servită de soțul ei în fiecare dimineață cu cafeaua la pat.

La prima ipostază, am aflat că femeia de lângă și din spatele lui Isărescu suferă o nedreptate și că el, guvernatorul Băncii Naționale a tras din greu ca să-și aranjeze bine copiii. Sinceră să fiu, nu m-am dus după fentă. Și nici n-am vrut să las imaginația să zburde ca să văd cu ochii minții cât și cum s-a chinuit bietul Mugur, neajutat de nevasta care are o pensie după cât a cotizat, ca să-și pună copiii în rândul lumii.

Ar fi o ipocrizie, ce naiba… În schimb, m-am gândit la ritualul care există din ’75 în familia Isărescu. Acela cu cafeaua la pat. Mi-am imaginat cum se trezește în fiecare dimineață domnul Isărescu – desigur, nu la cântatul cocoșilor – și se duce, în halat de casă și papuci la bucătărie să prepare cafeaua pentru doamna domniei sale.

Desigur, nu orice cafea, ci un anumit tip de cafea. Că am precizat că de la cafegiul Gheorghe Florescu o achiziționează. Clar specială. Clar mai scumpă bine decât ce e pe piață pentru muritorii de rând. N-am putut să nu mă întreb dacă doamna Elena Isărescu bea cafeaua la ibric, la filtru sau altfel. Dacă preferă espresso, ristretto, capucino, americană, frappe, cu lapte sau cum o mai fi. Dacă o bea cu zahăr, cu miere, cu frișcă sau altcumva. Dacă e cremoasă, dacă e cu spumă, dacă e lungă. Fină e, clar.

M-am întrebat și dacă Mugur Isărescu pune alături, pe tavă, și vreun corn sau, mai degrabă, vreo floricică. Poate trandafir. Poate altă floare. Căci, dacă e ritual de 47 de ani, neîntrerupt, pesemne mai include și altceva decât cafeluța deosebită.

Elena Isărescu, femeia de lângă și din spatele guvernatorului BNR, deţine, împreună cu soțul și cei doi copii, Lăcrămioara și Costin, o firmă – SC Măr SRL din Drăgăşani, care include o pensiune şi o activitate în domeniul viti-vinicol, care produce vinuri precum „Crâmpoșie” sau „Negru de Drăgășani”, sub marca denumită „Casa Isărescu”. Dar și alte terenuri, două conace imense, podgorii, bijuterii, tablouri, conturi bancare. Adică, însumate, vorbim despre multe milioane de euro.

Firma, vreau să cred că la inițiativa Elenei Isărescu – spun asta pentru că femeile puternice se gândesc mai mult decât bărbații de succes la așa ceva – a făcut mai multe acte caritabile, a sponsorizat mai multe acțiuni, a dotat mai multe biblioteci și a refăcut Mânăstirea Horezu.

Cum am mai spus, Elena Isărescu, femeia de lângă și din spatele guvernatorului Băncii Naționale a României, e încântată de familia pe care o are. Cum am spus, are doi copii, dar și nepoți. Căci atât, fiul, cât și fiica au, la rândul lor copii.

Copiii guvernatorului

Materialul de față nu ar fi complet, dacă tot i-am pomenit, fără să spunem câteva cuvinte și despre copiii Elenei Isărescu, femeia discretă, dar puternică, de lângă și din spatele lui Mugur Isărescu.

Despre Lăcrămioara Isărescu se știe că a absolvit Academia de Științe Economice – ASE în anul 1998. A făcut, apoi, doi ani de studii la Harvard, pentru un MBA. Cică afacerile nu i-au mers prea bine și a ieșit pe minus. Potrivit Economica.net, Lăcrămioara Isărescu este director independent şi membru în Consiliul de Administraţie al dezvoltatorului cu capital norvegian RomReal. Compania are un portofoliu de peste 120 de hectare de teren în Constanţa şi Bucureşti.

Lacramioara Isarescu

Fiica guvernatorului BNR a intrat în companie în aprilie 2014, unde a ocupat poziţia de membru în boardul RomReal.

Lăcrămioara Isărescu este şi director pentru programe guvernamentale în cadrul IBM România.

Pe lângă toate acestea, fiica soților Isărescu se ocupă și de afacerile familiei. Aici, lucrurile merg foarte bine. Firma Măr SRL, deținută de Mugur Isărescu împreună cu soția și cei doi copii, are cifre foarte bune de afaceri. Pandemia, dacă unora le-a stricat ploile, Isăreștilor le-a umflat conturile.

În 2020, când plângea masa afaceriștilor de multe feluri, Măr a trecut de un milion de euro cifră de afaceri. Ceea ce înseamnă că vinul, al cărui preț începe de la 19 lei un litru și ajunge la 100, are, în orice moment, căutare. Căci, da, românul bea de fericire, de necaz, la preaplin, al strâmtoare…

Costin Isărescu, fiul mai mic cu zece ani ca Lăcrămioara. Aici, am putea să vorbim despre o beizadea? Păi, dacă dăm curs celor pe care le-a scris presa de-a lungul vremii, am putea. Întâi că el are, sau a avut, mai în tinerețe, că acum are 35 de ani și e cap de familie, după cum se consemnează și prin scriptele de la poliție, probleme cu legea.

În trafic, Costin a mai călcat – era să zic pe bec – accelerația și a ajuns să dea cu subsemnatul pe la oamenii legii. Dar și prin instanțe a ajuns în urma acelorași probleme cu mașinile, viteza, condusul. Acuma, na, când are pe mână numai mașini de formula 1, cum naiba să le conducă? Doar nu ca pe Dacia sau ca pe Logan… Așa că, fiul lui Isărescu, pentru că nu se cade să zic loaza guvernamentală, a tot avut de-a face cu polițiștii.

Care, nu e un secret, pândesc șoferii prin boscheți, mai ceva ca uliii puii de găină. Însă, treaba asta cu poliția nu e tot. Costin Isărescu ar fi avut o relație – de scurtă durată, cu Daniela Crudu, zisă Cruduța. Costin Isărescu a fost atras maximum de nurii asistentei – pe atunci, de la tv.

Costin Isarescu

Prin cluburile din Centrul Vechi al Bucureștiului, Freddo fiind unul dintre ele, unde se afla, la ceas de noapte, fatala, lui Costin Isărescu i s-au scurs mult ochii după ea. Proaspăt arhitect, dar timid și timorat în fața… divei – hai că nu mi-au sărit tastele de la locul lor, scriind asta – a trimis un prieten s-o pețească, s-o convingă despre el că e băiat bun, plus de familie cu ștaif, și să negocieze măcar o noapte de amor. Prețul, bănuiesc, să negocieze.

Între prietenul acela și Crudu ar fi avut loc un dialog de tot râso-plânsul, prin care ea încerca să afle cine e fantele, iar prietenul o asigura, după mai multe fraze laudative, „că e băiatu’ lu’ şefu’ la bani!”.

Deși, Cruduța a fost de acord să se culce cu fiul lu’ şefu’ la bani, tatăl ei s-a pus în calea fericirii lor și l-a oprit pe Costin să bea împreună toată noaptea. Ceaiul de tei, invocat de șefu’ la bani pentru noi, oamenii de rând, care trebuie să ne calmăm în fața problemelor financiare ale țărișoarei și-ale noastre, și să bem un ceai de tei, nu se interpusese, încă, pe turnantă.

Întâmplarea cu Crudu se petrecea prin 2015, când băiatu’ lu’ şefu’ la bani avea, deja, o situație oficială cu altă tânără, Olga. Aceasta a și anunțat la scurt timp, că a născut un copil cu băiatu’ lu’ șefu’ la bani. Costin s-a făcut băiat de casă, iar Cruduța și-a continuat traseul sexual.

Eh, rătăciri tinerești bifăm în dreptul lui Costin Isărescu… Cine nu le are?

Cam astea se știu despre șefu’ la bani, despre Elena Isărescu, femeia care e lângă și în spatele lui, despre copiii lor.