Elena Udrea și justiția românească: iar se prescriu faptele… și Udrea scapă de un dosar dificil

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis, marți, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului a fost acuzată de trafic de influență și spălare de bani, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Împreună cu Udrea, și jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă, a beneficiat de aceeași soluție judecătorească: prescrierea faptelor.

Decizia Înaltei Curți vine ca urmare a unei hotărâri similare luate de Curtea de Apel București în aprilie 2023. Prescrierea faptelor în acest dosar nu este un eveniment izolat în peisajul juridic românesc, ci reflectă o problemă sistemică legată de durata proceselor penale și de interpretarea termenelor de prescripție.

Un context controversat

În 2017, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a trimis-o în judecată pe Elena Udrea, acuzând-o că a acceptat în 2011 promisiunea de a primi 5 milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu pentru a-și folosi influența în menținerea contractelor favorabile între Hidroelectrica și Energy Holding, compania lui Buzăianu. Din această sumă, Udrea ar fi primit 3.800.000 de dolari și o creanță de 900.000 de euro. Pentru a masca adevăratul beneficiar al creanței, Udrea ar fi utilizat o firmă paravan.

Marți, instanța supremă a respins apelurile DNA și ale Elenei Udrea, menținând decizia de încetare a procesului penal din cauza prescripției. Deși scăpată de această acuzație, Udrea nu este liberă: ea continuă să își ispășească o pedeapsă de 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute.

Implicațiile și semnificațiile deciziei

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a constata prescripția faptelor în dosarul Hidroelectrica ridică multiple semne de întrebare despre eficiența sistemului judiciar românesc și capacitatea acestuia de a soluționa cazuri complexe de corupție.

În primul rând, problema prescripției. Este acesta un mecanism de protecție a drepturilor individuale sau o lacună exploatată de cei care se confruntă cu acuzații penale? Cazul Elenei Udrea și al altor figuri publice scoate la iveală dilemele juridice și morale privind modul în care sunt gestionate termenele de prescripție. Faptul că un dosar de o asemenea importanță se închide pe motive de prescripție poate sugera că durata proceselor penale în România este excesivă și că reformele juridice sunt necesare pentru a asigura un sistem de justiție mai rapid și mai eficient.

Pe de altă parte, această decizie subliniază rolul influenței politice și economice în procesele judiciare. Cazul Udrea, implicând sume mari de bani și poziții de putere, arată cum funcționarii publici pot să își exercite influența în moduri care subminează încrederea publicului în justiție. Este o reamintire amară a faptului că, de multe ori, cei puternici și bine conectați beneficiază de lacunele sistemului.

Ce urmează pentru Elena Udrea?

Deși procesul Hidroelectrica s-a încheiat pentru Udrea, aceasta nu este scutită de toate problemele legale. Obligată să plătească 3,4 milioane de euro și încarcerată pentru condamnarea din dosarul Gala Bute, Udrea rămâne o figură centrală într-o saga juridică ce pare departe de a se fi încheiat.

În plus, acest caz ar putea determina o reevaluare a modului în care termenele de prescripție sunt gestionate în dosarele de corupție și o posibilă reformă legislativă. Eșecul sistemului de justiție de a duce la bun sfârșit un proces de asemenea amploare ar trebui să servească drept catalizator pentru schimbare.

Metoda tragerii de timp până se prescriu faptele…

Decizia de a înceta procesul penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica este o reflectare a complexităților și deficiențelor sistemului juridic românesc. În timp ce Udrea scapă de o parte din acuzații, problemele fundamentale rămân: un sistem judiciar lent, termene de prescripție controversate și influența persistentă a puterii în procesul de justiție. Într-o țară care luptă să-și definească poziția în combaterea corupției, acest caz este o amintire a drumului lung ce trebuie parcurs. Acest articol ar fi trebui să fie încadrat la categoria Justiție. Apare la Politică fiindcă este genul de caz care nu are nimic de-a face cu Justiția. Pentru România, acest mod de a-i face scăpați pe cei puternici este una dintre cele mai mari rușini. Dacă nu chiar cea mai mare.