Elevii români, printre ultimii în Europa la testele PISA: Recorduri negative în educație, conform ultimelor date OCDE

Doar 58% dintre elevi reușesc să atingă cel puțin nivelul 3 de competență de bază pentru gândirea creativă, pe o scară de la 1 la 6. Elevii români au scoruri considerabil mai mici decât media OECD și sunt sub nivelul așteptat. Acest fapt subliniază încă o dată problemele majore ale sistemului de învățământ românesc.

Elevii români rămân printre codaşii Europei la testele PISA

Același studiu relevă că doar 14% dintre elevii români se situează la nivelurile 5 sau 6 în competența de gândire creativă, considerate performanțe de top. Ministerul Educației a raportat că scorurile obținute de elevii români sunt „semnificativ mai reduse decât media OECD”.

Scorurile au fost evaluate la matematică și lectură. În plus, în România, elevii din medii avantajate au obținut rezultate cu 15,1 puncte mai mari decât cei din medii dezavantajate, pe o scală de 60 de puncte. Această diferență este mai mare decât media diferențelor înregistrate în celelalte țări OECD.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat Volumul III al rezultatelor PISA 2022, care se concentrează pe evaluarea abilităților de gândire creativă ale elevilor de 15 ani.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – PISA) este un studiu internațional desfășurat la intervale regulate. Acest studiu urmărește evaluarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.

Prin testele PISA sunt evaluate, de fapt, și sistemele de învățământ, acestea reflectând cunoștințele elevilor. În 2022, PISA a inclus pentru prima dată în evaluare și abilitățile de gândire creativă, precum rezolvarea problemelor sociale și științifice.

Dezastru la testarea PISA pentru elevii din România

”În România, 58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puţin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexităţii, şi încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluţii originale în contexte familiare.

Dintre aceştia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top), adică pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, a precizat Ministerul Educaţiei.

Această evaluare oferă informații valoroase despre abilitățile socio-emoționale ale elevilor români. Conform rezultatelor, 85% dintre elevi sunt interesați să înțeleagă cum funcționează lucrurile, 76% doresc să afle motivele din spatele comportamentelor umane, iar 62% își finalizează toate sarcinile. Este demn de remarcat că fetele demonstrează competențe de gândire creativă mai avansate decât băieții, având un punctaj cu 2,1 puncte mai mare.