Entitatea care împacă băncile cu consumatorii funcționează ilegal: CSALB, o structură contestată și neconformă

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), entitatea care ar a intervenit între bănci și clienți pentru soluționarea amiabilă a disputelor financiare, a suferit o înfrângere juridică de proporții.

Într-o decizie definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul CSALB în procesul cu Ministerul Energiei și Asociația InfoCons, stabilind că centrul nu poate fi înscris pe lista entităților SAL din România. „Entitate SAL” se referă la o „Entitate Subiect al Activității Lucrative” și este un termen folosit în contextul fiscal și legal, în special în România. Este un concept legat de reglementările privind impozitarea și obligațiile fiscale ale entităților care desfășoară activități economice.

Decizia a venit ca o lovitură dură pentru o instituție care a funcționat ani buni sub semnul întrebării, fiind acuzată de lipsă de transparență și de nerespectarea reglementărilor europene. Deși CSALB a încercat în 2018 să obțină o înregistrare oficială pe lista entităților SAL, care sunt reglementate de normele Uniunii Europene privind soluționarea alternativă a litigiilor, instanțele au hotărât că acest demers a fost ilegal.

Președintele InfoCons, Sorin Mierlea, nu s-a ferit să critice activitatea CSALB, afirmând că inițiativa a fost pervertită într-o structură care, în loc să ajute consumatorii, a fost mai degrabă un instrument al băncilor. „Din păcate, CSALB nu a fost transparent pentru cetățean, pentru consumator, cu privire la cheltuieli, cu privire la modul de organizare și de funcționare”, a declarat Mierlea pentru Financial Intelligence. Mai mult, acesta a subliniat faptul că nu doar că CSALB nu a respectat regulamentele, dar nici nu a reușit să se conformeze cerințelor legislative, inclusiv faptul că nu a avut reprezentanți ai asociațiilor de consumatori, cum cere legea.

În mod ironic, chiar și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a retras din CSALB, iar unii dintre conciliatori s-au dovedit a fi, în realitate, avocați cu interese dubioase. Astfel, CSALB, o instituție apolitică, fără scop lucrativ, a devenit tot mai controversată, iar încrederea consumatorilor în ea a scăzut vertiginos.

„CSALB nu a respectat normele minime ale Uniunii Europene și nici cele impuse de legislația națională”, a adăugat Mierlea. „A funcționat ani de zile fără a respecta reglementările care ar fi trebuit să o transforme într-o entitate de protecție reală a consumatorului. A devenit evident că nu a fost o soluție corectă și independentă pentru cetățeni.”

În continuare, CSALB este nevoită să facă față acestei decizii definitive, iar perspectiva ca soluționarea litigiilor bancare să rămână în mâinile unei entități controlate de bănci rămâne un subiect de mare controversă. Soluția ar putea veni de la alte autorități publice, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Banca Națională a României, entități care, conform lui Mierlea, sunt mult mai echilibrate și imparțiale decât un sistem bazat pe influența financiară a băncilor.

Pe termen lung, este evident că este nevoie de o reformă reală în modul în care se soluționează litigiile bancare în România, astfel încât consumatorii să nu mai fie expuși riscurilor și abuzurilor din partea entităților financiare. Până atunci, însă, CSALB rămâne un exemplu de cum o entitate care trebuia să protejeze drepturile consumatorilor a eșuat lamentabil, lăsând în urmă o poveste de nereguli și instabilitate în domeniul soluționării alternative a litigiilor bancare.

Ce urmează?

Este clar că pentru ca soluționarea litigiilor bancare să devină o practică reală și eficientă în România, este nevoie de o reglementare mai strictă, de transparență și de implicarea activă a autorităților și organizațiilor de protecție a consumatorilor. În acest moment, însă, întrebarea rămâne: ce va înlocui CSALB și cum va arăta viitorul acestei arii sensibile pentru consumatorii din România?