Era o planetă „foarte tânără, foarte caldă”: Ce nu a putut să aibă niciodată Venus (VIDEO)

Planeta Venus nu a putut niciodată să aibă oceane, potrivit unui studiu realizat de mai mulţi oameni de ştiinţă. Aceștia au utilizat un model climatologic sofisticat şi au ajuns la concluzii mai mult decât interesante.

Respectiv, aceste concluzii subminează şi mai mult ipoteza conform căreia planeta „geamănă” a Terrei ar fi putut să găzduiască forme de viaţă, potrivit AFP. „Am subestimat probabil dificultatea necesară pentru a duce la apariţia oceanelor pe planete precum Terra şi Venus sau pe anumite exoplanete”, a declarat astrofizicianul şi climatologul Martin Turbet, de la Observatorul Astronomic al Universităţii din Geneva.

Se ştie astăzi, de exemplu, graţie unor sonde şi misiuni de explorare, că Marte a adăpostit în trecutul său întinderi mari de apă. Însă suprafaţa lui Venus, ascunsă de nori denşi formaţi din picături de acid sulfuric, rămâne în mare parte un mister. Presiunea colosală de acolo – de peste 90 de ori mai mare decât pe Terra – şi o temperatură infernală de peste 470 de grade Celsius au învins foarte repede rezistenţa puţinelor sonde care au reuşit să asolizeze pe Venus.

Scenariu sub semnul întrebării

Cu toate acestea, un studiu din 2016 care a devenit o referinţă în domeniu dorea să afle dacă Venus a putut fi locuibilă, presupunând că stratul său dens de nori ar fi protejat mult timp ipotetice întinderi de apă. Studiul publicat zilele trecute în revista Nature şi coordonat de Martin Turbet, ajutat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva şi de la laboratoarele de astrofizică din Bordeaux şi LATMOS – specializat în studierea atmosferei -, a pus sub semnul întrebării acel scenariu.

„Înainte de a ne întreba cum poate fi stabil un ocean la suprafaţa lui Venus, trebuie să ne întrebăm cum ar fi putut el să se formeze”, a declarat Martin Turbet. Cercetătorii ar trebui să studieze modul în care, în urmă cu miliarde de ani, Venus a trecut de la o planetă „foarte tânără, foarte caldă”, pe care orice apă disponibilă se afla „în atmosferă sub formă de vapori”, la o planetă pe care, prin condensarea cauzată de răcire, vaporii ar fi putut să formeze oceane.