Eșecul sondajelor de opinie în alegerile prezidențiale din 2024: o analiză a discrepanțelor și cauzelor

Seara de 24 noiembrie 2024 a fost una de infarct pentru scena politică românească, când, imediat după ora 21:00, cele patru exit-poll-uri au dezvăluit rezultate oarecum asemănătoare. Numărătoarea voturilor a răsturnat toate previziunile și a generat o undă de șoc în rândul partidelor și al electoratului.

Alegerile prezidențiale din 2024 au evidențiat o discrepanță semnificativă între sondajele de opinie preelectorale și rezultatele efective ale scrutinului. Institutul de sondare a opiniei publice, precum INSCOP Research, a estimat că Marcel Ciolacu ar obține 24,4% din voturi, urmat de George Simion cu 16,2%, în timp ce Nicolae Ciucă ar fi înregistrat 15,6% din voturi.

În realitate, Călin Georgescu, un candidat independent, a obținut 22,95% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) cu 19,17%, iar Marcel Ciolacu (PSD) a înregistrat 19,15%.

În cadrul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, mai multe institute de sondare a opiniei publice au realizat exit-poll-uri pentru a estima rezultatele scrutinului. Printre acestea se numără:

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS):

Rezultate: Marcel Ciolacu (PSD) – 25%, Elena Lasconi (USR) – 18%.

Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde:

Rezultate: Marcel Ciolacu (PSD) – 24,4%, George Simion (AUR) – 16,2%, Nicolae Ciucă (PNL) – 15,6%.

The Center for International Research and Analysis (CIRA):

Rezultate: Marcel Ciolacu (PSD) – 24,4%, George Simion (AUR) – 16,2%, Nicolae Ciucă (PNL) – 15,6%.

Aceste exit-poll-uri au fost prezentate de diverse instituții media, inclusiv Digi24 și Antena 3, imediat după închiderea urnelor, la ora 21:00.

Conform rezultatelor (aproape) finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, publicate de Biroul Electoral Central (BEC), situația voturilor obținute de principalii candidați este următoarea:

• Călin Georgescu (independent): 2.120.180 voturi (22,95%)
• Elena Lasconi (USR): 1.771.599 voturi (19,17%)
• Marcel Ciolacu (PSD): 1.769.419 voturi (19,15%)
• George Simion (AUR): 1.197.717 voturi (14,12%)
• Nicolae Ciucă (PNL): 764.065 voturi (9,01%)

Aceste rezultate indică faptul că Călin Georgescu și Elena Lasconi vor intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie 2024.

Este important de menționat că rezultatele oficiale ale alegerilor sunt furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), iar exit-poll-urile reprezintă estimări bazate pe sondaje realizate la ieșirea de la urne.

Factori care au contribuit la discrepanțe:

1. Metodologii învechite: Multe institute de sondare au continuat să utilizeze metode tradiționale, precum interviurile telefonice, care nu mai reflectă fidel diversitatea electoratului actual. Aceste metode au omis segmente importante ale populației, în special tinerii și diaspora, care au jucat un rol crucial în aceste alegeri.
2. Subestimarea impactului rețelelor sociale: Campania lui Călin Georgescu a fost predominant online, cu o prezență puternică pe platforme precum TikTok și Facebook. Sondajele tradiționale nu au reușit să capteze această dinamică digitală, subestimând astfel influența sa asupra electoratului.
3. Eșantionare necorespunzătoare: Eșantioanele folosite nu au fost reprezentative pentru întreaga populație votantă, omisiunea unor grupuri demografice esențiale ducând la rezultate distorsionate.
4. Neîncrederea în partidele tradiționale: O parte semnificativă a electoratului și-a exprimat nemulțumirea față de partidele consacrate, căutând alternative. Georgescu a reușit să capitalizeze pe acest sentiment, prezentându-se ca o opțiune nouă și neafiliată politic.
5. Mobilizarea diasporei: Georgescu a obținut un procent semnificativ de voturi din partea românilor din diaspora, unde mesajele sale au rezonat puternic. Această mobilizare a fost subestimată de analiști și sondaje.

Consecințe și lecții (ne)învățate:

Eșecul sondajelor de opinie în a anticipa corect rezultatele alegerilor prezidențiale subliniază necesitatea unei reevaluări a metodologiilor folosite. Institutele de sondare a opiniei publice trebuie să își actualizeze abordările, integrând tehnici moderne de colectare și analiză a datelor, pentru a reflecta mai precis dinamica electorală actuală.

În concluzie, discrepanțele majore dintre sondajele preelectorale și rezultatele efective ale alegerilor prezidențiale din 2024 evidențiază limitările metodelor tradiționale de sondare și necesitatea adaptării la noile realități ale comportamentului electoral.