Este adevărată „Teoria Internetului Mort” ? Fenomenul „Shrimp Jesus” explicat

Încearcă să cauți „shrimp Jesus” pe Facebook. Vei găsi zeci de imagini generate de inteligența artificială (AI) cu crustacee combinate în diverse forme cu imaginea stereotipică a lui Iisus Hristos. Unele dintre aceste imagini hiper-realiste au adunat peste 20.000 de aprecieri și comentarii. Ce se întâmplă, de fapt? Teoria „internetului mort” oferă o explicație: conținutul generat de AI și boți a depășit conținutul creat de oameni. Dar de unde provine această idee și are vreo bază în realitate?

Ce este teoria internetului mort?

Teoria internetului mort susține că activitatea și conținutul de pe internet, inclusiv conturile de pe rețelele sociale, sunt predominant create și automate de agenți AI. Acești agenți pot crea rapid postări alături de imagini generate de AI, menite să genereze interacțiuni (click-uri, aprecieri, comentarii) pe platforme precum Facebook, Instagram și TikTok. În cazul fenomenului „shrimp Jesus”, se pare că AI-ul a învățat că este combinația actuală de absurditate și iconografie religioasă care poate deveni virală.

De la generarea de engagement inofensiv la propagandă sofisticată?

La prima vedere, motivația acestor conturi de a genera interes pare evidentă – interacțiunile pe rețelele sociale duc la venituri din publicitate. Dacă cineva creează un cont care primește un număr mare de interacțiuni, poate câștiga o parte din veniturile din publicitate de la organizații precum Meta.

Deci, teoria internetului mort se oprește la generarea de engagement inofensiv? Sau poate, sub suprafață, se ascunde o încercare sofisticată și bine finanțată de a sprijini regimuri autocratice, de a ataca oponenți și de a răspândi propagandă?

Deși fenomenul „shrimp Jesus” poate părea inofensiv (deși bizar), există potențial o strategie pe termen lung. Pe măsură ce aceste conturi generate de AI cresc în număr de urmăritori (mulți falși, unii reali), numărul mare de urmăritori legitimizează contul în ochii utilizatorilor reali. Aceasta înseamnă că există acolo o armată de conturi create, conturi cu un număr mare de urmăritori care ar putea fi folosite de cei care oferă cel mai mare preț.

( Și engagement ofensiv? Ce înseamnă de fapt?

„Engagement ofensiv” este un termen care poate fi interpretat în mai multe moduri, dar în contextul social media și marketingului digital, acesta se referă la strategii de interacțiune agresivă sau intruzivă, menite să capteze atenția utilizatorilor într-un mod insistent sau chiar perturbator. Iată câteva exemple și caracteristici ale engagementului ofensiv:

Caracteristicile engagementului ofensiv

1. Spam și comentarii repetitive: Publicarea frecventă a aceleiași informații sau mesaj pe diferite platforme sau sub diferite postări, de obicei fără să fie solicitată sau relevantă, poate fi considerată o formă de engagement ofensiv.
2. Clickbait: Titluri și conținut înșelător, concepute pentru a atrage clicuri, dar care oferă puțin sau deloc conținut de valoare în schimb.
3. Pop-up-uri intruzive: Ferestre de tip pop-up care apar frecvent și întrerup experiența utilizatorului, obligându-l să interacționeze cu ele pentru a continua navigarea pe site.
4. Mesaje directe nesolicitate: Trimiterea de mesaje private utilizatorilor fără permisiunea lor, în scopul de a promova produse, servicii sau idei.
5. Conturi de boți: Utilizarea boților pentru a genera un volum mare de interacțiuni (like-uri, comentarii, partajări) pentru a crea impresia de popularitate sau relevanță falsă.

Exemple de engagement ofensiv

1. Campanii de marketing agresive: O companie care trimite e-mailuri nesolicitate sau notificări push excesive poate crea un sentiment de iritare și respingere din partea utilizatorilor.
2. Comentarii automate: Utilizarea de scripturi sau boți pentru a posta comentarii automate sub postările altor utilizatori, adesea irelevante sau promoționale.
3. Mesaje de tip „chain”: Mesaje care încurajează utilizatorii să le distribuie mai departe sub pretextul unor recompense false sau amenințări (de exemplu, „dacă nu distribui acest mesaj la 10 prieteni, vei avea ghinion”).

Impactul negativ al engagementului ofensiv

• Experiența utilizatorului: Interacțiunile intruzive și agresive pot deteriora experiența utilizatorului, determinându-i pe aceștia să evite platforma sau brandul respectiv.
• Încrederea utilizatorilor: Utilizatorii pot deveni suspicioși față de conținutul și mesajele care par să forțeze interacțiunea, diminuând astfel încrederea în brand sau în platformă.
• Regulile platformelor: Multe platforme sociale au reguli stricte împotriva spamului și a comportamentului abuziv. Conturile care practică engagement ofensiv pot fi sancționate sau chiar interzise. ) 

  Manipularea opiniei publice

  Rețelele sociale sunt acum principala sursă de știri pentru mulți utilizatori din întreaga lume. În Australia, 46% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au nominalizat rețelele sociale ca principala sursă de știri anul trecut. Aceasta este în creștere de la 28% în 2022, depășind sursele tradiționale precum radio și TV.

Există deja dovezi puternice că rețelele sociale sunt manipulate de acești boți pentru a influența opinia publică cu dezinformare – și se întâmplă de ani de zile. În 2018, un studiu a analizat 14 milioane de tweet-uri pe o perioadă de zece luni în 2016 și 2017. A constatat că boții de pe rețelele sociale au fost implicați semnificativ în diseminarea articolelor din surse nesigure. Conturile cu un număr mare de urmăritori legitimau dezinformarea, făcând utilizatorii reali să creadă, să interacționeze și să redistribuie conținutul postat de boți.

Această abordare a manipulării rețelelor sociale a fost întâlnită după evenimente de masă din Statele Unite. În 2019, un studiu a constatat că postările generate de boți pe X (fostul Twitter) contribuie semnificativ la discuția publică, amplificând sau distorsionând narațiunile potențiale asociate cu evenimente extreme.

Mai recent, mai multe campanii de dezinformare pro-ruse de mare amploare au vizat subminarea sprijinului pentru Ucraina și promovarea sentimentului pro-rus. Descoperite de activiști și jurnaliști, eforturile coordonate au folosit boți și AI pentru a crea și răspândi informații false, ajungând la milioane de utilizatori de rețele sociale.

Pe X, campania a folosit peste 10.000 de conturi de boți pentru a posta rapid zeci de mii de mesaje de conținut pro-Kremlin, atribuite unor celebrități americane și europene aparent sprijinind războiul în curs împotriva Ucrainei.

Internetul „mort” și manipularea percepțiilor

Acest nivel de influență este semnificativ. Unele rapoarte au descoperit chiar că aproape jumătate din traficul de pe internet în 2022 a fost realizat de boți. Cu progresele recente în AI generativă – cum ar fi modelele ChatGPT de la OpenAI și Gemini de la Google – calitatea conținutului fals va continua să se îmbunătățească.

Organizațiile de rețele sociale caută să abordeze utilizarea necorespunzătoare a platformelor lor. În mod notabil, Elon Musk a explorat necesitatea ca utilizatorii X să plătească pentru abonament pentru a opri fermele de boți.

Giganții social media sunt capabili să elimine cantități mari de activitate de bot detectată, dacă doresc.

Păstrează teoria internetului mort în minte

Teoria internetului mort nu susține neapărat că majoritatea interacțiunilor tale personale pe internet sunt false. Totuși, este un filtru interesant prin care să privim internetul. Nu mai este pentru oameni, de către oameni – acesta este sensul în care internetul pe care îl știam și îl iubeam este „mort”.

Libertatea de a crea și de a împărtăși gândurile noastre pe internet și pe rețelele sociale este ceea ce l-a făcut atât de puternic. În mod natural, această putere este ceea ce actorii răi caută să controleze.

Teoria internetului mort este un memento de a fi sceptic și de a naviga pe rețelele sociale și alte site-uri cu o minte critică. Orice interacțiune, tendință și, în special, „sentimentul general” ar putea foarte bine să fie sintetic. Conceput pentru a schimba ușor modul în care percepi lumea.