Este Ajunul Anului Nou pe stil vechi! Cine sărbătorește și dă cu paharele de podea

Este prilej de sărbătoare pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni sau sârbi din România, deoarece azi pentru ei este Ajunul Anului Nou! Revelionul pe rit vechi se sărbătorește la două săptămâni după Revelionul pe rit nou și este sărbătorit de creștinii care provin din Biserici ortodoxe și care nu au preluat calendarul iulian.

În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainienii, rușii și lipovenii celebrează trecerea dintre ani. Printre țările în care Anul Nou se celebrează pe stil vechi se numără Rusia, Ucraina, Bulgaria alte câteva state. Noaptea de An Nou pe rit vechi înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie

Noul An pe stil vechi se referă la calendarul pe stilul vechi, respectiv Calendarul Iulian, iar o parte dintre credincioșii ortodocși și-au păstrat vechile tradiții și sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou după vechiul calendar, chiar dacă majoritatea populației de azi sărbătorește aceste sărbători după noul calendar. În România în 6 martie 1919, s-a adoptat oficial Calendarul Gregorian, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.
De atunci încoace, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns acum între cele două calendare.

Gazda va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

În satele din Suceava, unde există comunități de ucraineni, feciorii și fetele obișnuiesc să pornească cu uratul înainte de miezul nopții și merg pe la casele oamenilor, unde sunt întâmpinați și poftiți în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. La fel și etnicii ucraineni din Maramureș. În comunitătile de ruși există obiceiul de a se prepara mâncăruri speciale pentru sărbători cum ar fi: clătite cu brânză și carne, vărzări, piroște, urechiușe din aluat umplute cu carne tocată, fierte în apă cu sare. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnații și sarmalele.

Spargi paharul – ești sănătos tot anul!

Și sârbii de pe teritoriul țării noastre tot pe stilul vechi sărbătoresc Anul Nou, cei mai mulți dintre ei aflându-se în Banat. Comunitățile de ruși lipoveni au ajuns în Moldova și în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei inițiate de Țarul Petru cel Mare și, de asemnea, și ei sunt ortodocși de rit vechi, sărbătorind Anul Nou în aceeași perioadă.

Sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul. În tradiția populară se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.