Ești meteosensibil? Ce trebuie să faci

Diferențele de temperatură în cursul aceleiași zile sau de la o zi la alta afectează anumite categorii de persoane. Așa spun multe studii. Dar tot studiile arată că nu atât variațiile meteo cât lumina, mai precis reducerea zilelor însorite ne influențează fizic și psihic.  

Ce înseamnă a fi meteosensibil?

Meteosensibilitatea este o reacție a organismului la variațiile meteorologice atât pe plan fizic, cât și psihic.

Dintotdeauna corpul omului învață să se adapteze la modificările climei. Și se  pare că zilele întunecate, ca și celelalte fenomene naturale, ca umiditatea sau presiunea atmosferică, influențează în mod direct echilibrul psihic, inclusiv starea de sănătate.

Potrivit unor studii efectuate în Canada și în Germania, migrenele, starea de epuizare, durerile articulare, iritabilitatea și vertijurile pot fi rezultatul variațiilor de umiditate, de temperatură și de presiune atmosferică. Totuși, nu toți suntem meteosensibili în același mod: cele mai vizate de acest fenomen sunt persoanele cu vârste peste 60 de ani. Manifestările simptomelor legate de climă sunt diferite de la o persoană la alta. În principal, sunt vizate persoanele cu o fragilitate a glandelor suprarenale sau a tiroidei, subliniază medicii.

Dr. Tudor Ciuhodaru, șeful UPU Spitalul ”Sf. Ioan” din Iași, subliniază că ”mai ales grupele de risc – vârstnicii, copii, persoanele suferinde de afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, neurologice și osteoarticulare ” sunt mai vulnerabile.

Lumina naturală

Totuși, potrivit studiilor, legătura directă între meteo și starea de spirit încă nu este pe deplin probată științific. În schimb, mai mult ca factorii meteo, absența luminii are un impact negativ asupra organismului nostru. Lumina reglează ceasul biologic și al anotimpurilor. Datorită informațiilor primite pe retină, ca durata și intensitatea luminii solare, hipotalamusul informează corpul că trebuie să se adapteze la noile condiții climatice,

Această adaptare va fi mai dificilă în cazul persoanelor meteosensibile, care în multe cazuri prezintă disfuncții al sistemului hormonal, spun medicii. ”Organismul lor nu va secreta suficientă serotonină, hormonul fericirii, pentru a se adapta la modificările de anotimp. Și metabolismul acestor persoane este perturbat, mai spun aceștia.

Serotonina joacă un rol major în termoreglarea corpului, comportamentele alimentare, somn, durere, anxietate… Tristețea, modificările stării de spirit, insomniile, scăderea energiei, kilogramele în plus, scăderea libidoului… formează ceea se numește depresie sezonieră, care afectează, potrivit unor studii, între 0,4 și 10% din populație.

Această depresie sezonieră este legată direct de luminozitatea naturală și este mai pregnantă iarna, respectiv de la sfârșitul lui octombrie până în luna martie. Este un fenomen care are un nume în Statele Unite: seasonal affective disorder, pentru a defini simptomele legate de ritmul anotimpurilor.

Recomandări

Pentru a reduce riscurile, se recomandă:

1. Expunerea frecventă la lumină

Indiferent de condițiile climatice, expunerea zilnică la lumina naturală este esențială. Pentru tratarea unei tulburări afective sezoniere, luminoterapia și-a dovedit eficacitatea. Asta presupune expunerea 30-45 de minute în fiecare dimineață la o lampă de luminoterapie, care emite o lumină albă cu un anumit grad de luminozitate, ce reproduce lumina naturală a soarelui.

2. Creșterea aportului de triptofan

Precursor al sintezei serotoniei, triptofanul este un aminoacid esențial pentru buna funcționare a corpului. Surse bune de triptofan sunt nucile, alunele, bananele, peștele, leguminoasele, orezul integral și ciocolata neagră. Necesarul nutrițional este de circa 200 mg/zilnic. Și, de exemplu, 100 de grame de alune înseamnă 194 mg de triptofan.

3. Pentru a evita stările de oboseală atunci când suntem afectați de tulburările afective sezoniere, trebuie să respectăm orele de somn și veghe. Depresia sezonieră poate genera hipersomnie, care accentuează simptomele depresive. Psihologii recomandă ca, dimineața, să ne mobilizăm pentru a efectua unele activități chiar dacă avem senzația de oboseală. Pe de altă parte, somnul este indispensabil bunei funcționări a sistemului imunitar: a dormi cel puțin șapte ore pe noapte îi permite corpului să fie pregătit pentru lupta cu agenții patogeni: virusuri, bacterii…