Eu cu cine votez? Derută și neputință într-un an electoral esențial

În momentul actual, alegătorii României se confruntă cu un paradox dezarmant: alegerea între oferte jalnice. Într-o democrație funcțională, alegerea ar trebui să fie despre selectarea liderilor care reprezintă cel mai bine interesele și valorile individuale ale alegătorilor. Cu toate acestea, realitatea politică ne oferă doar variante compromise sau dezamăgitoare, ceea ce duce la derută și sentimentul de neputință printre alegători.

Unul dintre principalele motive pentru această derută este calitatea liderilor politici disponibili. În loc să avem lideri inspiraționali și integri, suntem adesea nevoiți să alegem între candidați compromiși, pe care îi percepem ca mai puțin răi decât alții sau care sunt mai puțin ineficienți, în comparație cu alternativele. Această stare de fapt duce la un sentiment de descurajare și alienare în rândul alegătorilor, care se simt subreprezentați și neglijați în procesul democratic.

De asemenea, sistemul electoral joacă un rol important în perpetuarea acestei derute. Sistemele electorale care favorizează partidele dominante sau care limitează accesul partidelor mai mici reduc varietatea opțiunilor disponibile pentru alegători și fac aproape imposibilă apariția unor lideri noi și inovatori în peisajul politic.

În plus, presiunile economice și sociale influențează decisiv opțiunile politice. Alegătorii se pot simți constrânși să voteze pentru candidați care promit stabilitate economică sau care par să ofere soluții rapide și simple la problemele complexe, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna cele mai bune sau mai eficiente opțiuni pe termen lung. Ați observat, desigur, cum Platformele-program rămân doar niște broșurici pestrițe după alegeri.

În fața acestei derute, este important ca cetățenii să nu-și piardă speranța și să-și exercite dreptul la vot în mod conștient și informat. Este esențial să analizăm cu atenție propunerile și promisiunile candidaților și să votăm în funcție de valorile noastre și de ceea ce credem că este mai bine pentru societate în ansamblu.

În plus, este necesar să ne implicăm în procesul politic, mai ales atunci când avem dispoziție singura armă eficientă, votul. Trebuie să cerem mai mult de la liderii noștri aleși. Trebuie să fim vocali în exprimarea preocupărilor noastre și să cerem transparență și responsabilitate din partea celor care ne reprezintă în guvern și în parlament.

Și nu în ultimul rând, trebuie să ne amintim că politica nu ar trebui să fie doar despre alegerea dintre rău și mai puțin rău, ci despre construirea unui viitor mai bun pentru toți cetățenii. Este și responsabilitatea noastră să ne asigurăm că sistemul nostru democratic funcționează în beneficiul tuturor. Și că liderii noștri sunt responsabili în fața alegătorilor și a valorilor pe care le reprezintă.

Transferurile peste noapte ne turmentează profund

Traseismul galopant, adică migrația frecventă a aleșilor între partide politice, are o influență semnificativă asupra opțiunilor electorale și asupra percepției publice despre sistemul politic în ansamblu. Această practică generează o serie de consecințe negative, care afectează încrederea alegătorilor în clasa politică și în procesul democratic în sine.

În primul rând, traseismul erodează coerența ideologică și programatică a partidelor politice. Atunci când aleșii trec frecvent de la un partid la altul, este posibil să devină dificil pentru alegători să identifice și să înțeleagă cu adevărat diferențele dintre partide și să-și aleagă reprezentanții în funcție de valorile și principiile lor.

În al doilea rând, traseismul creează impresia că aleșii sunt interesați doar de propria lor carieră și de beneficiile personale, în detrimentul intereselor electoratului pe care pretind să-l reprezinte. Aceasta duce la o creștere a cinismului și a scepticismului în rândul alegătorilor și subminează încrederea în procesul democratic.

În plus, traseismul poate afecta stabilitatea politică și guvernamentală. Atunci când aleșii schimbă frecvent partidele sau se alătură unei coaliții, este posibil să se formeze guverne fragile și instabile, care sunt mai puțin capabile să abordeze problemele urgente și să implementeze politici eficiente.

În cele din urmă, traseismul subminează responsabilitatea în fața alegătorilor. Aleșii care sunt mai interesați de propriile lor interese politice decât de interesele cetățenilor au, aici și acum, avantajul de a nu fi trași prea aspru la răspundere pentru acțiunile lor și se simt liberi să-și schimbe partidele sau alianțele în funcție de oportunități politice. Fiindcă evoluează într-un mediu legislativ construit, cu mare atenție, exact în acest sens.

Schimbarea calendarului electoral, o mișcare aparent pozitivă

Fiindcă, sub aspect organizatoric, decurg de aici câteva avantaje.

Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale poate avea o serie de consecințe și influențe asupra procesului electoral și a dinamicii politice într-o țară.

În primul rând, comasarea alegerilor poate afecta pozitiv gradul de participare la vot. Atunci când alegerile sunt programate în același timp, este posibil ca cetățenii să fie mai motivați să voteze, deoarece au mai multe motive să iasă la urne. Acest lucru poate duce la o creștere a participării la vot și poate contribui la o reprezentare mai precisă a voinței populare în procesul electoral.

În al doilea rând, comasarea alegerilor poate influența rezultatele electorale și compoziția politică a organelor alese. Când alegerile sunt organizate simultan, este posibil ca alegătorii să își concentreze atenția și voturile pe problemele și candidații care le preocupă cel mai mult în acel moment. Acest lucru poate avea un impact asupra distribuției de putere și asupra echilibrului politic în legislativul sau consiliile locale.

În plus, comasarea alegerilor poate contribui la o mai bună coordonare a campaniilor electorale și a mesajelor politice. Partidele politice pot să își alinieze mai eficient resursele și strategiile de campanie pentru a maximiza sprijinul electoral și pentru a obține rezultate favorabile. De asemenea, cetățenii pot fi expuși la o varietate mai mare de informații și opinii politice în timpul unei campanii electorale comune, ceea ce poate contribui la o dezbatere politică mai bogată și mai informațională.

Schimbarea regulilor în timpul jocului, un proces profund imoral

Schimbarea regulilor în timpul jocului este adesea percepută ca fiind incorectă și nedemocratică, deoarece subminează încrederea cetățenilor în integritatea procesului electoral și poate distorsiona echilibrul politic. În general, regulile electorale ar trebui să fie stabilite în avans și să fie aplicate în mod consecvent pentru a asigura un mediu electoral echitabil și imparțial pentru toate părțile implicate.

Atunci când regulile sunt modificate în timpul jocului, există riscul ca aceasta să favorizeze anumite partide sau interese politice și să introducă un element de inechitate în procesul electoral. Acest lucru duce la suspiciuni cu privire la obiectivitatea și transparența autorităților electorale și deteriorează grav încrederea publică în rezultatele alegerilor.

În ceea ce privește comasarea alegerilor, aceasta poate fi văzută ca o schimbare a regulilor în timpul jocului dacă nu este gestionată în mod transparent și echitabil. Dacă modificarea calendarului electoral este percepută ca fiind motivată politic sau ca având drept scop avantajarea unor anumite partide sau candidați, acest lucru poate genera critici și contestații din partea celorlalte părți politice și a societății civile. Și asta se vede deja, zilnic.

În concluzie, schimbarea regulilor în timpul jocului, în special atunci când vine vorba de procesul electoral, ridică întrebări foarte serioase cu privire la integritatea și imparțialitatea alegerilor. Este important ca orice modificare a regulilor electorale să fie justificată, transparentă și să fie concepută pentru a îmbunătăți procesul electoral în ansamblu, nu pentru a favoriza anumite interese politice.

Și totuși… cu cine votăm?

Să încercăm să-i privim atent și calm pe cei care ne cer votul anul acesta. Fără prejudecăți, fără ură. Fără părtinire, doar cu balanța internă a bunului-simț. E printre ei vreunul care ar renunța la avantajele pe care i le conferă statutul de persoană publică? E printre ei vreunul care ar renunța, de mâine, la orice profit concret obținut de pe urma ființării într-o demnitate publică? E printre ei vreunul care să nu se considere indispensabil? E printre ei vreunul care să nu se considere de nepedepsit? E printre ei vreunul care să nu se considere providențial? E printre ei vreunul care să inspire sută la sută încredere atunci când vorbește despre binele comun? Despre Țară, Popor, Destin Național?

La manual zice așa:

Un politician adevărat, care merită votul nostru, ar trebui să fie caracterizat de următoarele trăsături și calități:

Integritate: Un politician trebuie să fie onest și să aibă integritate morală. Ar trebui să acționeze în interesul public și să fie transparent în acțiunile și deciziile sale.

Responsabilitate: Un politician responsabil trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile și politicile sale. Ar trebui să fie dispus să își asume consecințele greșelilor și să își justifice deciziile în fața alegătorilor.

Competență: Un politician ar trebui să fie competent în domeniul său de activitate și să aibă cunoștințe și experiență relevante pentru a aborda problemele complexe și diverse ale societății.

Empatie: Un politician empatic ar trebui să fie capabil să înțeleagă și să simpatizeze cu nevoile și preocupările cetățenilor săi. Ar trebui să fie receptiv la feedback-ul și preocupările comunității sale și să își asume rolul de reprezentant al acestora.

Viziune și leadership: Un politician ar trebui să aibă o viziune clară pentru viitor și să fie capabil să inspire și să mobilizeze oamenii în jurul acestei viziuni. Ar trebui să fie un lider autentic, care să fie capabil să ofere direcție și să conducă cu încredere.

Consens și negociere: Un politician eficient trebuie să fie capabil să lucreze cu ceilalți și să negocieze compromisuri în beneficiul comun. Ar trebui să fie deschis la idei și perspective diferite și să fie capabil să construiască consens în jurul deciziilor importante.

În esență, un politician adevărat ar trebui să fie dedicat binelui public și să fie capabil să acționeze în interesul comun al societății. Ar trebui să fie un lider etic, responsabil și empatic, care să fie dedicat promovării valorilor democratice și a progresului social.

Dacă-l găsim, să ne pregătim să punem, curajoși, ștampila pe numele său. Fiindcă, dacă există, nu avem voie să nu îl votăm. În fapt, se cheamă că vom fi descoperit o specie nouă. Poate chiar extraterestră.