Eu pentru cine votez… dacă am un președinte prin… rotație?

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a intrat în linie dreaptă și am ajuns iar la vorbele cetățeanului turmentat din „O scrisoare pierdută” a lui Ion Luca Caragiale: „…Dar eu… eu pentru cine votez?”.

Ideal ar fi să votăm pentru cel mai bun candidat, dar, în același timp, trebuie să ținem cont că votul fiecăruia ar fi bine să meargă către cel care va dăuna mai puțin oamenilor.

Însă alegerile prezidențiale din acest an au adus și o premieră: este prima dată după 1990 când PSD, PNL și UDMR nu au candidat propriu. Mai mult, candidatul de serviciu al UDMR din 2014, 2019 și 2024, Hunor Kelemen, a fost sărit din schemă prin faptul că acum PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale au decis să aibă un candidat unic: Crin Antonescu.

În 2009 au fost 12 candidați, în 2014 – 14, în 2019 – 14 și în 2024 tot 14 candidați, iar acum, în 2025, doar 11 candidați. Cinci candidaţi intrați în cursa electorală de pe 4 mai 2025 – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu – au participat şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut.

07:55, 04.04.2025 • OPINII

Căutând logica în haosul tarifelor lui Trump

07:43, 17.03.2025 • Dezvăluiri

Reorganizare la Romsilva după modelul Caragiale

Dar după ce anul trecut alegerile prezidențiale au fost anulate din motive care nici până azi nu au fost clarificate, România a mai bifat o premieră: are de aproape trei luni un președinte interimar în persoana lui Ilie Bolojan, iar alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 sunt organizate de același guvern care le-a organizat și pe cele anulate. Practic, am ajuns la vorbele lui Stalin: „Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile”.

Iar dacă ar fi să ne luăm după vorbele lui Mark Twain și anume că „politicienii sunt ca scutecele: trebuie schimbaţi în mod regulat şi din acelaşi motiv”, poate că n-ar trebui să mai organizăm alegeri prezidențiale din cinci în cinci ani, ci să avem un președinte interimar prin rotație până-n 2029. Adică, avem acum 11 candidați și fiecare dintre ei să fie președinte timp de o lună, iar în cea de a 12-a lună, să fie președinte Klaus Iohannis, pentru că oricum „eu nu pot să plec”, sau chiar Traian Băsescu, că deh… ambii au o experiență de zece ani. Astfel, prin această conducere rotativă, Guvernul României n-ar mai fi obligat să cheltuiască pentru alegerile prezidențiale circa 1,1 miliarde de lei, adică aproximativ 238 de milioane de euro. Și atunci, ar trebui să ne întrebăm de ce n-ar fi OK să avem un președinte prin rotație? Pentru că deja am ajuns la ceea ce spunea Mark Twain: „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”!

Ca atare, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 ar putea avea ca motto versurile marelui actor de comedie Constantin Tănase: „Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! / E sloganul cunoscut; Iarăși am votat ca proștii, / Și cu asta ce-am făcut?”.