Euroins, încă un FALIMENT “controlat” de politicenii incompetenți! Urmează oare FALIMENTUL României?
Cineva, după un scenariu bine stabilit, joacă România … la “ruleta rusească”! Doar că de această dată, diferența este una capitală: există DOAR un singur orificiu fără glonț din butoiașul revolverului! Adică, există o SINGURĂ șansă de a scăpa cu “viață” din acest “joc” sinucigaș pe care românii îngăduie să-l joace, prin acceptarea incompetenței și trădării ca principale trăsături ale celor care ne conduc: șefi de stat (aproape toți), șefi de partide (majoritatea), parlamentari (marea lor majoritate), miniștri (și aici este la fel) și putem continua … cu foarte mici excepții.
ȘANSA României (ultima!) o reprezintă anul 2024, asta dacă sensul versurilor imnului național vor fi înțelese cu adevărat de români. Sincer, dacă suntem obiectivi și sinceri cu noi … sunt slabe șanse pentru realizarea ambelor “jaloane” (termen folosit de autorități în cazul faimosului PNRR, dar de neînțeles atât de politicieni, cât și de români). De ce? Explicația o găsim și în expresiile tipic românești cu care am fost îndoctrinați că este bine să trăim: “capul plecat, sabia nu-l taie”, “vorba dulce, mult aduce” etc.
Cât poți să fii de incompetent și de șarlatan (ca politician), să asiști și chiar să contribui la falimentul unei alte mari companii de asigurări? După falimentul CITY INSURANCE, urmează cel al companiei EUROINS (să nu uităm și de falimentul ASTRA ASIGURĂRI, CARPATICA ASIGURĂRI sau de retragerea din piața de profil a UNICA ASIGURĂRI). Acest faliment înseamnă că alte milioane de români, clienți ai acestei companii, sunt batjocoriți de stat, prin incompetență și abordarea de tip mafiot a tot ceea ce înseamnă Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborate cu impotenta unor indivizi mediocri puși în fruntea altei instituții aflată foarte departe de rolul cheie pe care trebuie să-l aibă în economia românească, Ministerul Finanțelor.
Desigur, ca întotdeauna, românii și nu politicienii sau cei puși de către aceștia în fruntea acestor instituții, sunt cei care vor plăti alte sute de milioane de euro din propriul buzunar. România, săracă țară bogată! De ce sunt acceptate doar în România astfel de dovezi ale incompetentei transpartinice și probe de abordare de tip “mafiot” la nivelul partidelor politice? Și ne mai întrebăm de ce nu pot fi eradicate clanurile mafiote din România! O să rămânem cu întrebarea pentru că refuzăm să acceptăm răspunsul!
Dar, haideți, să reluăm “filmul” deciziei numirii conducerii ASF și să punctăm “actorii” acestuia, un alt film prost pentru români, dar cu încasări considerabile pentru ei, politicienii actori sau, mai potrivit, actorii în rol de politicieni.
Decizia și votul pentru actuala conducere a Autorității de Supraveghere Financiară (vinovatul pentru TOATE cele patru falimente!), au avut loc în 2020, atunci când noul “șef” al PSD își intra în drepturi și trebuia să facă dovada în fața anumitor grupuri de interese, a însușirii “trăsăturilor” politicianului român (în acest caz este nativ). Acceptarea de către Ciolacu a negocierilor începute încă de la finalul anului 2019, negocieri conduse “magistral” de către Paul Stănescu, secretar general al PSD, un alt “intelectual” aflat la început de drum în ale “șefiei” de partid, au asigurat, în primul rând, liniștea transpartinică între PSD și PNL pentru continuarea discuțiilor cu privire la împărțirea funcțiilor rămase vacante prin diferite instituții importante, dar mai puțin cunoscute muritorilor de rând. În al doilea rând, această înțelegere asigura și înfăptuirea unui troc de funcții la nivelul Curții de Conturi promis drept “răsplată”, pentru contribuția substanțială la “scoaterea” ALDE din guvern și astfel, într-un final, la dărâmarea de către PSD a celui de-al treilea guvern al său, Guvernul Dăncilă.
Și iată cum, un personaj “etalon” al clasei politice actuale (cea mai slabă de după ’89), Nicu Marcu, actualul presedinte al ASF, a fost “așezat” la conducerea unei instituții cheie, instituție al cărui rol extrem de important într-o economie normală. Nicu Marcu nu înțelege rolul ASF, pentru că nu are nici pregătirea și nici experiența necesară. Singura cerință impusă de Ciolacu și Orban la momentul votului din Parlament, a fost aceea de a menține în funcții toate rubedeniile politicienilor (mai ales, cele prin “alianță”), dar și salariile nesimțite și nejustificate ale acestora (având în vedere falimentele în lanț din piața de asigurări). Desigur, nu vorbim aici și de cerințele celorlalte “structuri” față de “civilul” Nicu Marcu … structuri care s-au temut că un “necontrolabil” (chiar cu un CV ireproșabil și cu o experiență de necontestat) să înceapă reformarea pieței de asigurări (și implicit a “destructurării” mușuroiului în care prostia este la ea acasă).
Cazul EUROINS nu se va termina precum cel al CITY INSURANCE, în liniște și fără mare deranj pentru politicienii corupți. Trebuie să avem în vedere faptul că decizia ASF de retragere a autorizației de funcționare a EUROINS în piața de asigurări luată „noaptea ca hoții”, prea târziu, dar prea devreme față de momentul oportun, legal și obligatoriu, atrage atenția asupra unor aspecte importante. Cine poate să creadă că o instituție financiară de calibrul internațional al BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), acționar cu 10% al Grupului EUROHOLD, holding care deține și EUROINS, ar fi asistat la falimentul uneia dintre companiile la care este acționar? De ce ASF nu a acceptat capitalizarea făcută de EUROINS pentru a răspunde cerințelor legale privind solvabilitatea? De ce nu s-au așteptat concluziile auditurilor desfășurate asupra EUROINS și implicit a activității acesteia atât de către forul european EIOPA (Autoritatea Europeana de Asigurări și Pensii Ocupaționale), cât și de către BERD, concluzii ce urmau a se prezenta ASF la sfârșitul lunii Martie 2023? Evident că această precipitare a ASF arată că ceva s-a întâmplat, urmează și TREBUIE să se întâmple la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară si, implicit în piața de asigurări.
Ca ÎNTOTDEAUNA, dincolo de ce se întâmplă, importante pentru români sunt SOLUȚIILE la problemele identificate. Astfel, pe lângă DEMITEREA imediată a conducerii Autorității de Supraveghere Financiară se impune aplicarea prevederilor articolului 47 din legea nr.132/2017 – “legea RCA”, articol pe care l-am introdus personal în lege, în anul 2017, în calitate de președinte al Comisiei de buget finanțe din Senatul României. Acest articol prevede: înființarea/preluarea unei companii de asigurări de către statul român. Astfel, “Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, poate elabora actul normativ pentru înfiinţarea/preluarea unei companii de asigurări, cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA şi altor tipuri de asigurări”. Scopul pentru care am introdus acest amendament a fost acela de a readuce la viață un instrument al statului român în piața de asigurări, pe modelul fostei
“Administrații a Asigurărilor de Stat” – ADAS, înființată în România în anul 1952.
Soluția imediată și cu efecte pozitive pentru piața de asigurări atât pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, este aceea de preluare a companiei EUROINS de către statul român. Efectul imediat ar fi acela că s-ar evita plata unor sume considerabile pentru despăgubiri (și nu numai, costurile financiare sunt mult mai însemnate decât cele aferente despăgubirilor!), aceste sume putând fi folosite atât pentru preluarea pachetului de acțiuni, dar și pentru capitalizarea noii companii de stat pentru respectarea cerințelor de solvabilitate. În acest fel, statul român ar avea o cotă de peste 40% din piața de asigurări, evitându-se pe viitor … “falimentele controlate”.
Știindu-i pe „vajnicii” politicieni români, plini de școală și experiență profesională, astfel de SOLUȚII, se vor lovi de aroganța, orgoliul bolnav și mai ales, de mediocritatea celor pe care, încă, îi mai acceptăm să ne conducă.