Europa își ia soarta în propriile mâini: plan de securitate fără sprijinul SUA după revenirea lui Trump
După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din Statele Unite, guvernele europene se confruntă cu provocarea de a compensa posibila retragere a Americii din angajamentele de securitate în Europa.
Miniștrii apărării din Germania și Franța, Boris Pistorius și Sébastien Lecornu, au discutat la Paris despre viitorul NATO și importanța rearmării continentului, evidențiind progresele pe care statele europene le-au realizat deja în această direcție, scrie Politico.
„În contextul unei viziuni politice diferite a noului președinte american față de predecesorii săi, trebuie să gestionăm această situație și să subliniem eforturile deja întreprinse pentru securitatea Europei,” a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că atenția SUA este probabil să se mute mai mult spre regiunea Indo-Pacific, unde China este percepută ca un rival strategic major. „Acest lucru va reduce capacitatea lor de acțiune în Europa. Trebuie să acoperim acest gol pentru a deveni mai credibili din perspectiva descurajării,” a adăugat el.
Această întâlnire a avut loc în contextul unei instabilități politice crescânde în Germania, unde coaliția guvernamentală s-a prăbușit miercuri seară. Pistorius, membru al Partidului Social Democrat, a cerut o cooperare mai strânsă între națiunile europene, arătând că menținerea unei capacități militare solide este esențială. Lecornu, ministrul francez al apărării, a fost de acord, menționând că Europa trebuie să se pregătească pentru a-și asuma o mai mare responsabilitate în materie de apărare.
În timp ce Trump a fost de multe ori critic față de NATO, acuzând statele europene că „profită” de puterea militară americană fără să contribuie suficient, Germania și Franța au atins recent ținta NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare. Pistorius și Lecornu au evidențiat aceste eforturi, cu Germania introducând recent un program de recrutare militară voluntară, prevăzut să înceapă în 2025.
Miniștrii au subliniat, însă, că simpla atingere a pragului de 2% din PIB nu este suficientă. Lecornu a declarat că NATO trebuie să reevalueze contribuțiile reale ale membrilor – incluzând echipamente, trupe și capacități militare – pentru a obține o apărare eficientă. „Curbele bugetare nu protejează, descurajează și apără; contribuțiile reale o fac,” a subliniat el.
Atât Lecornu, cât și Pistorius au îndemnat statele europene să rămână unite și să își coordoneze eforturile. În acest sens, au anunțat planuri de a invita miniștrii apărării din Italia, Polonia și Marea Britanie pentru o întâlnire comună, unde să dezbată următorii pași necesari pentru a consolida suveranitatea europeană. Pistorius a subliniat că, în ciuda schimbărilor de la Washington, Statele Unite rămân un aliat crucial, dar Europa trebuie să evite apariția unor „goluri de capacitate militară”.
Un alt subiect de îngrijorare este războiul din Ucraina, unde sprijinul occidental rămâne esențial. Trump a promis în campania sa că va pune capăt războiului „foarte rapid”, datorită „relației foarte bune” cu președintele rus Vladimir Putin. Această declarație a provocat temeri că administrația sa ar putea forța Ucraina într-un acord de pace nefavorabil, lăsând țara vulnerabilă în fața Moscovei.
În acest context, Pistorius a avertizat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie de „neclintit” și a insistat asupra necesității unei Europe capabile să susțină eforturile defensive proprii.