Europa, la un moment de cotitură: federalizare prin datorie comună?

Publicat: 20 mart. 2025, 10:49, de Nitulescu Gabriel, în ECONOMIE , ? cititori
Europa, la un moment de cotitură: federalizare prin datorie comună?
Leul începe săptămâna cu deprecieri pe linie. Cursul euro a urcat la 4,9773 lei

Uniunea Europeană (UE) se află într-un punct de cotitură, forțată să își regândească politicile economice și de securitate în fața provocărilor globale.

Presiunea exercitată de Administrația Trump asupra statelor europene pentru a-și asuma o mai mare responsabilitate în materie de securitate și războiul din Ucraina au accelerat un proces care părea improbabil cu doar câțiva ani în urmă: emiterea de către UE de datorii comune pentru finanțarea apărării europene, conform Politico.

Datoria comună – un pas spre federalizare?

În trecut, ideea unei datorii comune europene a întâmpinat opoziție puternică din partea unor state precum Țările de Jos și Germania, care au fost reticente în a împărți riscurile financiare cu economiile mai vulnerabile ale UE. Cu toate acestea, sprijinul Germaniei pentru o astfel de inițiativă sugerează o schimbare semnificativă în politica economică a blocului.

În urmă cu șase săptămâni, Comisia Europeană a propus constituirea unui fond de 150 de miliarde de euro prin obligațiuni comune, destinate achizițiilor de arme. Această sumă depășește bugetul militar estimat al Rusiei pentru anul 2025 și semnalează o tranziție către o Europă mai integrată economic și strategic.

Un „moment hamiltonian” pentru UE?

Istoric, ideea de consolidare a datoriilor statelor individuale într-un fond comun a fost văzută ca un pas către federalizare. Alexander Hamilton, primul secretar al Trezoreriei SUA, a realizat acest lucru în 1790, unificând datoriile statelor americane și întărind autoritatea guvernului federal. Același mecanism pare să fie acum în joc pentru UE, marcând un posibil punct de cotitură în evoluția sa.

Deși Uniunea Europeană a mai recurs la datorii comune în trecut – în special în timpul crizei COVID-19 pentru a susține redresarea economică –, fondurile respective au fost obținute după negocieri intense și percepute drept măsuri excepționale. În schimb, actuala inițiativă privind apărarea presupune un angajament pe termen lung, ceea ce ar putea deschide calea spre o Europă mai unită.

Germania își schimbă strategia fiscală

Germania, cunoscută pentru politica sa fiscală strictă, a început să-și relaxeze poziția față de împrumuturi pentru a-și moderniza armata și a sprijini eforturile de apărare ale UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că „orice este nevoie” trebuie să se aplice și în domeniul apărării, semnalând o schimbare radicală în politica germană.

Această schimbare poate avea implicații majore asupra întregii Uniuni. Dacă Germania acceptă o datorie comună pentru securitate, ar putea urma și alte forme de integrare economică, cum ar fi armonizarea fiscală sau crearea unor mecanisme bugetare comune.

Implicațiile economice și politice ale împrumuturilor comune

În trecut, băncile centrale ale marilor puteri europene au fost create pentru a finanța războaiele naționale – Banca Angliei în 1694 și Banca Franței în 1800 fiind exemple notabile. Astăzi, UE ar putea urma un model similar prin emiterea de obligațiuni comune pentru apărare.

Însă această strategie nu este lipsită de riscuri. Finanțarea împrumuturilor necesită noi mecanisme de colectare a taxelor la nivelul UE, ceea ce ar necesita un consens între statele membre. În prezent, orice decizie privind taxele UE necesită unanimitate, iar lideri precum Viktor Orbán din Ungaria s-ar putea opune acestor măsuri.

Viitorul Europei: federalizare sau stagnare?

Dacă UE va reuși să mențină această strategie de împrumuturi comune, ar putea fi începutul unei uniuni fiscale și economice mai profunde. Iain Begg, economist la London School of Economics, a remarcat că „odată ce duhul este scos din sticlă, este foarte greu de pus înapoi”.

În prezent, Comisia Europeană utilizează bugetul UE pentru a susține împrumuturile, însă această strategie are limite. În viitor, ar putea fi necesară o capacitate fiscală proprie a UE, ceea ce ar echivala cu un pas major spre federalizare.