Europa și AUR: încă o voce răgușită în Corul Măgarilor
Într-o săptămână marcată de efervescența electorală, România se pregătește pentru alegerile locale și europarlamentare care vor avea loc la finalul acestei săptămâni. Una dintre întrebările care plutesc în aer este legată de AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) și potențialul său impact asupra scenei politice europene. Partidul condus de George Simion a surprins pe toată lumea în 2020, când a intrat în Parlament cu peste 9% din voturi. Acum, la patru ani distanță, AUR este pe locul al doilea în sondajele pentru europarlamentare și pare să capete un cuvânt tot mai greu de spus în politica românească și europeană.
AUR: de la surpriză electorală la jucător relevant
După alegerile din 2020, mulți au considerat că AUR ar trebui izolat, dar realitatea a fost alta. În prezent, partidul este bine poziționat în sondaje și se pregătește să-și trimită reprezentanții în Parlamentul European. Mesajul AUR, deși deseori granulat și aparent lipsit de substanță, a început să se alinieze în anumite privințe cu cel al altor partide de extremă dreapta din Europa – din Germania, Italia, Franța sau Polonia.
4 ani cu AUR în România: naționalism, populism și mai ales scandaluri
După intrarea în Parlament, AUR a pus accent pe naționalism și valorile tradiționale, implicându-se activ în diverse scandaluri și teme de actualitate. Liderul George Simion a fost mereu în prim-plan, fie că milita pentru plățile cash, participa la protestele fermierilor sau se certa cu colegii din Parlament. Pandemia a amplificat discursul populist al AUR, similar altor formațiuni de extremă dreapta din Europa, prin propagarea conspirațiilor și instalarea fricii în rândul populației.
AUR și populismul european: o aliniere strategică
Pentru a se face auzit la nivel european, AUR și-a adaptat mesajul în funcție de temele dominante ale partidelor radicale de dreapta din Europa. Conform sociologului Dani Sandu, dreapta radicală are două mari dimensiuni: nativismul și apelul la autoritate. Aceste teme, împreună cu politica anti-imigrație și conservatorismul social, sunt vizibile în discursul AUR, chiar dacă fenomenul imigrației nu afectează direct România.
Un raport recent realizat de think-tank-ul slovac Globsec arată că doar unu din patru români consideră că migranții reprezintă o amenințare la adresa valorilor și a identității sale. Cu toate acestea, mesajul anti-imigrație începe să fie tot mai prezent în retorica AUR, reflectând tendințele europene.
Conservatorismul și suveranismul: mesaje comune în Europa radicală
Discursul conservator al AUR este în linie cu cel promovat de partidele radicale din regiune, care resping ideile progresiste și promovează valorile tradiționale. La conferința „Make Europe Great Again” organizată de AUR, lideri precum Claudiu Târziu au adus în discuție teme anti-LGBT și anti-educație sexuală, similare cu cele promovate de partidele PiS din Polonia și FIDESZ din Ungaria.
În ceea ce privește suveranismul, AUR a avut un mesaj ambivalent. Deși critică „Înalta Poartă” de la Bruxelles, partidul nu a mers până la a cere ieșirea României din UE, preferând să rămână într-o zonă de ambiguitate strategică.
Istoria și identitatea națională: instrumente de campanie
AUR nu se ferește să glorifice trecutul și a ales să defileze în campanie cu afișe ale unor domnitori și voievozi români, precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Această abordare se mulează pe modul în care istoria este narativizată în educația românească, fiind instrumentalizată în scopuri populiste naționaliste.
Cui se adresează, de fapt, AUR? Care este profilul electoratului pe care mizează și cum reușește să capteze atenția și voturile acestuia?
Tinerii dezamăgiți și fără perspective
Un segment important al electoratului AUR îl reprezintă tinerii dezamăgiți, fără perspective clare de viitor. Aceștia sunt cei care resimt cel mai acut problemele economice și lipsa locurilor de muncă bine plătite. Mulți tineri sunt atrași de mesajul radical și simplist al AUR, care promite schimbare rapidă și soluții imediate la problemele complexe ale României. Acești alegători tind să fie mai vulnerabili la mesajele populiste și la retorica naționalistă.
Nostalgicii și conservatorii
O altă categorie de votanți este formată din persoanele nostalgice după perioadele de glorie ale istoriei românești, când domnitorii viteji apărau țara de invadatori. AUR exploatează aceste sentimente prin afișarea simbolurilor istorice și a figurilor eroice din trecut, creând un sentiment de mândrie națională. Acești alegători sunt adesea conservatori, preocupați de păstrarea valorilor tradiționale și sceptici față de schimbările sociale rapide promovate de partidele progresiste.
Ruralul și semiurbanul: Nevoi și frustrări neglijate
Electoratul din mediul rural și semiurban reprezintă, de asemenea, o bază solidă pentru AUR. În aceste zone, infrastructura deficitară, lipsa serviciilor publice de calitate și nevoile economice nesatisfăcute sunt probleme acute. AUR promite să aducă schimbări concrete și rapide, captând astfel nemulțumirile acestor comunități care se simt adesea neglijate de partidele tradiționale.
Anti-sistem și anti-establishment
AUR atrage și electoratul anti-sistem, format din persoane care și-au pierdut încrederea în partidele politice tradiționale și în instituțiile statului. Acestea sunt alegători care consideră că întreaga clasă politică este coruptă și ineficientă, și văd în AUR o alternativă radicală și diferită. Acești votanți sunt adesea receptivi la discursurile anti-establishment și la criticile dure la adresa Uniunii Europene și a altor instituții supranaționale.
Educație și dezinformare: Factori de influență
Electoratul AUR include mai cu seamă persoane cu un nivel mai scăzut de educație formală, care pot fi mai ușor influențate de dezinformare și teorii conspiraționiste. Mesajele simple, directe și uneori senzaționaliste ale AUR prind la acest segment de populație, care poate fi mai puțin echipat să discearnă între informațiile veridice și cele false.
Un amalgam de nemulțumiri și aspirații
AUR reușește să adune un electorat divers, unit prin nemulțumirea față de situația actuală și speranța într-o schimbare radicală. De la tineri dezamăgiți și fără perspective, la nostalgici și conservatori, locuitori ai zonelor rurale și semiurbane, până la votanți anti-sistem și anti-establishment, AUR mizează pe frustrările și nevoile acestora pentru a-și consolida poziția pe scena politică.
Mesajele simpliste și retorica inflamatoare, împreună cu apelurile la un trecut glorios, servesc pentru a captiva și a mobiliza aceste segmente de electorat. Însă, dincolo de promisiuni și simboluri istorice, rămâne întrebarea crucială: poate AUR să livreze schimbările necesare sau doar să capitalizeze pe nemulțumirile existente? Timpul și rezultatele electorale viitoare vor oferi, probabil, un răspuns la această întrebare.
AUR la europarlamentare: o voce meritată?
Pe măsură ce alegerile locale și europarlamentare se apropie, întrebarea rămâne dacă AUR merită o voce europeană. Deși partidul a reușit să se poziționeze ca un jucător relevant pe scena politică românească, scepticismul față de capacitatea sa de a reprezenta eficient interesele României în Europa rămâne.
AUR nu a demonstrat prin nimic că merită o voce europeană. Discursul populist și scandalurile constante nu sunt echivalentul unei politici constructive sau eficiente. Într-un Parlament European unde se dezbat probleme complexe, soluțiile simpliste și retorica incendiară a AUR riscă să fie mai degrabă o piedică decât un ajutor.
O săptămână decisivă pentru România
Alegerile din această săptămână vor fi un test crucial pentru AUR și pentru viitorul său pe scena politică europeană. Dacă va reuși să obțină un număr semnificativ de locuri în Parlamentul European, rămâne de văzut cum își va adapta discursul și dacă va putea contribui constructiv la dezbaterile europene. În orice caz, ascensiunea AUR reflectă o tendință mai largă în Europa, unde partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult teren, punând la încercare valorile democratice și coeziunea Uniunii Europene.