„Industria oţelului e pusă pe butuci!”. Europarlamentarul Dan Nica cere Comisiei Europene susținerea siderurgiei
Industria siderurgică din Europa se confruntă cu mari probleme în contextul creşterii preţurilor la energie, care face ca produsele siderurgiei europene să fie necompetitive pe piața mondială a oțelului, în raport cu cele ale producătorilor din afara Uniunii Europene, care beneficiază de energie mai ieftină și nu plătesc „certificate verzi”.
Creșterile de prețuri la energie afectează în primul rând industria siderurgică românească, în condițiile în care Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați, singura mare companie siderurgică din România, plătește pentru energia electrică prețuri duble față de companiile din Franța și Germania, dar sunt în pericol toate companiile siderurgice din Europa, deoarece nu pot face față dumpingului practicat în primul rând de producătorii de oțel din Asia.
Europarlamentarul Dan Nica a cerut Comisiei Europene adoptarea unor soluţii concrete pentru salvarea industriei siderurgice europene:
„Am o întrebare pentru Comisia Europeană, o întrebare pe care au pus-o și cei care lucrează la Combinatul din Galați, singurul rămas în funcțiune în această zonă a Europei.
Care sunt măsurile concrete pentru a avea un preţ la energie bun, astfel încât să poată permite funcţionarea unui combinat siderurgic, cum este cel din Galaţi, sau oricare combinat din Uniunea Europeană, că toate se află în aceeași situație?
Vorbim de competiţie, în condiţiile în care tot noi dăm cote de import la niște preţuri care nu pot fi justificate de niciun producător care să fie pe piaţa europeană.
Luăm din Vietnam, luăm din Rusia 1,7 milioane de tone de oțel la 800 de milioane de dolari?
E cineva care poate să creadă că această competiție poate să aibă vreo urmă de raționalitate? În condițiile în care noi constatăm că am pierdut 26 de milioane de tone – capacitate, în ultimii ani, sponsorizăm cu bani europeni, dăm direct subvenții acestor importuri din țări care nu au absolut nicio treabă cu vreo normă de mediu
Subvenţionăm cu emisii de dioxid de carbon la un nivel fără precedent. Aşteptăm <<Steel Action Plan>>, planul de acțiune pentru oțel curat, dar când va veni şi care sunt soluţiile concrete? Vor fi bani pentru decarbonizare? De unde vor veni aceşti bani? Acces la finanţare nu se oferă, fonduri, nu, şi constatăm că industria oţelului este pusă pe butuci!”,
a spus europarlamentarul Dan Nica în intervenția sa în plenul Parlamentului European.
La Combinatul din Galați, ponderea prețului energiei în prețul tonei de oțel a crescut de la 8% la 40%
Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați a rămas singura mare companie siderurgică din România, după ce la Combinatul ArcelorMittal din Hunedoara au fost operate mai multe restrângeri de activitate și închideri de capacități de producție. Combinatul de la Galați are o producție de aproximativ 2,2 milioane de tone, din care cea mai mare parte, 1,8 milioane de tone, este destinată exportului.
În 2019, la preluarea combinatului siderurgic Galați de la Grupul ArcelorMittal, omul de afaceri Sanjeev Gupta, președintele GFG Alliance, care deține „Liberty Steel Group”, anunța investiții de 200 de milioane de euro în creșterea producției de oțel a combinatului de la Galați, de la 2 la 3 milioane de tone.
Au fost anunțate și investiții în dezvoltarea Programului „GreenSteel”, de producție de oțel cu emisii reduse de CO2, pentru care compania a cumpărat unele echipamente din Coreea de Sud.
Dar toate aceste planuri de investiții în creșterea producției au fost afectate de creșterile de prețuri la energie, care ar putea duce chiar la închiderea activității combinatului. În ultimii doi ani, singurul furnal operațional a fost închis și deschis de mai multe ori.
Potrivit lui Ajay Aggarwal, președintele „Liberty Steel” Group Europe, în cazul combinatului de la Galați costul energiei reprezenta în trecut 6 – 8% din costul variabil pe tona de oțel, dar a ajuns la 35 – 40% din costul variabil pe tona de oțel, iar costul taxei pe carbon este de aproximativ 160-180 de euro pe tona de oțel.
Dificultățile financiare cu care se confruntă Combinatul „Liberty” au efect și asupra celor 1.400 de companii românești care livrează materii prime, materiale, servicii de reparații și mentenanță etc. Multe dintre aceste firme nu au încasat contravaloarea livrărilor și în prezent pe rolul Tribunalului Galați sunt zeci de procese în care firmele contractoare cer insolvența „Liberty”.