Eveniment marcant al ortodoxiei – Aniversarea Centenarului Patriarhiei Române

Înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române vor participa la aniversarea Centenarului Patriarhiei Române, care va fi marcat printr-o serie evenimentele liturgice, organizate pe 3 și 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, din Dealul Mitropoliei.

Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, pe 3 februarie, la ora 17,00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cei 16 sfinți români canonizați anul trecut de Sfântul Sinod, urmând ca pe 4 februarie Biserica Ortodoxă Română să sărbătorească o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.

Programul din 4 februarie va debuta, la ora 7,00, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală și a celor ale Sfântului Apostol Andrei de la Reședința Patriarhală, toate urmând a fi așezate în Baldachinul Sfinților pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.

22:48, 01.01.2025 • Religie

PF Daniel: Centenarul Patriarhiei Române – moment de mare bucurie şi de recunoştinţă pentru toţi românii ortodocşi

08:34, 09.12.2024 • ACTUALITATE

Predică șocantă a unui preot din Vatra Dornei: „Drumul corect al României nu este spre Bruxelles sau Washington”

Între orele 9,00 și 12,00, Patriarhul Daniel va săvârși Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni, fiind invitați să participe la acest moment liturgic aniversar.

Ulterior, de la ora 12,00, va avea loc proclamarea publică a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea de către Patriarhul Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Începând cu ora 12,30, tot în Catedrala Patriarhală, va avea loc slujba Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.

Tot de la ora 12,30, în toate lăcașurile de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române se va săvârși un Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române, la începutul căreia vor fi trase clopotele timp de un minut.

X X X

Un alt eveniment marcat în istoria credinței în România a fost sărbătorirea Hramului istoric al Catedralei Patriarhale, în 2016.

Potrivit paginii de Internet a Bisericii Ortodoxe Române, ,,în ziua sărbătorii Sfinţilor Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena, astăzi 21 mai 2016, Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi-a sărbătorit hramul istoric”.

Cu acest prilej, Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în altarul de vară al Catedralei Patriarhale.

Alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit şi următorii ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au fost un model pentru cei care apără dreapta credinţă

În cuvântul său, Preafericirea Sa a vorbit despre viaţa deosebită a sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena şi a evidenţiat ajutorul extraordinar acordat creştinilor şi Bisericii lui Hristos.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt numiţi întocmai cu Apostolii sau egali cu Apostolii în cinstire pentru lucrarea lor deosebită pe care au săvârşit-o în favoarea Bisericii, a subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

„Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au fost eliberatori ai creştinilor persecutaţi, apărători ai unităţii Bisericii lui Hristos şi au fost promotori ai demnităţii umane prin legile cu caracter social pe care împăratul Constantin cel Mare le-a emis în Împeriul Roman. Ei au fost mari ajutători ai bolnavilor, văduvelor, bătrânilor şi au susţinut foarte mult creşterea copiilor în credinţă; au susţinut educaţia creştină a copiilor.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ctitori de biserici sfinte şi ca atare ei devin model pentru toţi împăraţii şi domnitorii creştini de după ei, încât şi domnitorii români s-au inspirat din faptele lor şi au construit o mulţime de biserici de-a lungul veacurilor.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt model pentru cei care apără dreapta credinţă, pentru cei care ajută Biserica, pentru cei care educă pe copii şi tinerii lor în credinţa creştină şi sunt model pentru cei care zidesc biserici şi mănăstiri şi ajută pe cei săraci, bolnavi şi pe cei defavorizaţi  ”, a spus Patriarhul României.

Sfinţii Împăraţi ţin crucea între ei ca fiind taina iubirii nesfârşite a lui Hristos cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă

Făcând referire la momentul în care Sfântul Constantin a văzut pe cer semnul Sfintei Cruci (înaintea luptei de la Pons Milvius – Podul Vulturului), precum şi la descoperirea de către Sfânta Elena a crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos, Patriarhul României a explicat celor prezenţi de ce în iconografie Sfinţii Împăraţi sunt reprezentaţi ţinând în mâini Sfânta Cruce.

„Împăratul a văzut crucea pe cer, iar împărăteasa a descoperit crucea lui Hristos în pământ. De aceea, în icoana sfinţilor, crucea care leagă cerul şi pământul se află între ei. Sfinţii Împăraţi ţin crucea între ei ca fiind taina iubirii nesfârşite a lui Hristos cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă. Deci, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt legaţi de Taina Sfintei Cruci pentru că au simţit puterea lui Hristos, puterea învierii lui Hristos ascunsă tainic în iubirea Lui jertfelnică, smerită şi milostivă”, a spus Patriarhul României.

În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat La mulţi ani! tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

„Tuturor celor care poartă numele de Constantin sau Elena le dorim ani mulţi cu sănătate, bucurie şi să trăiască lumina credinţei ca lumină a învierii lui Hristos spre slava Preasfintei Treimi, spre binele Bisericii şi bucuria noastră a tuturor”, a spus Preafericirea Sa.

Credincioşii prezenţi pe Colina Bucuriei au putut aduce cinstire sfintelor moaşte ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie, Ocrotitorul Bucureştilor, care au fost scoase în procesiune (în această dimineaţă) din Catedrala Patriarhală şi aşezate spre închinare credincioşilor în baldachinul special amenajat din apropierea lăcaşului de cult, arată un comunicat al Patriarhiei Române.

După Sfânta Liturghie a avut loc premierea câştigătorilor Concursului Național de creație Biserica și Școala din sufletul meu.

Apoi, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei au fost premiaţi şi finaliştii Concursului Icoana ortodoxă – lumina credinţei.

X X X

Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.

În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpașu o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.