Eveniment politic major: summitul european de securitate de la Londra – 2 martie 2025

Un summit extraordinar dedicat securității Europei are loc astăzi, 2 martie 2025, la Londra, reunind șefi de stat și de guvern din întreaga Europă într-un moment considerat decisiv pentru viitorul continentului. Întâlnirea, găzduită de prim-ministrul britanic Keir Starmer, vine pe fondul escaladării tensiunilor internaționale după eșecul discuțiilor dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și are drept scop definirea unei strategii comune de apărare a Europei în fața amenințărilor curente.

Participanți și confirmări importante

Summitul reunește aproximativ 15 lideri europeni, printre care șefii de stat sau de guvern din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Suedia, Danemarca, Finlanda, Cehia și România. La eveniment vor participa și aliați importanți precum Norvegia și Turcia, alături de președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general al NATO. De asemenea, este confirmată prezența președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, care va reprezenta țara la aceste discuții cruciale.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va fi primit la Downing Street după vizita sa tensionată la Washington. În contextul deteriorării relației dintre Kiev și administrația Trump, summitul de la Londra capătă o importanță strategică majoră pentru stabilirea unei poziții comune europene în sprijinul Ucrainei.

15:02 • Internațional

Trump, criticat dur chiar de un om de-al său. „Îl ia în brațe pe Putin!”

14:14 • POLITICĂ

Georgescu spune că face „parte din echipa lui Trump”. Despre Zelenski – „semnezi sau pleci”

Teme principale de discuție și agendă

Summitul are trei direcții principale de dezbatere:

• Consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina – Europa își reafirmă angajamentul de a susține Kievul în fața agresiunii rusești, prin continuarea furnizării de armament și intensificarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei.
• Garanții de securitate pe termen lung – se discută pașii necesari pentru a oferi Ucrainei protecție durabilă și pentru a preveni orice altă încercare de agresiune rusă asupra teritoriului său.
• Cooperare europeană în domeniul apărării – liderii europeni vor încerca să contureze o strategie comună de securitate, care să reducă dependența de SUA și să întărească capacitățile proprii ale Uniunii Europene.

În centrul discuțiilor se află nevoia de a acționa rapid și coordonat, astfel încât Europa să nu depindă de deciziile imprevizibile ale administrației Trump și să își asigure autonomia strategică în fața amenințărilor globale.

Contextul geopolitic urgent

Eșecul recent al dialogului dintre Trump și Zelenski a schimbat dinamica geopolitică. Întâlnirea de la Casa Albă a degenerat într-o confruntare deschisă, în urma căreia delegația ucraineană a fost escortată afară din Biroul Oval, iar conferința de presă planificată a fost anulată. Mai mult, un acord bilateral legat de resursele minerale ale Ucrainei, considerat „ca și semnat”, a fost brusc anulat de administrația Trump.

Tensiunile au atins punctul culminant când Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu este „suficient de recunoscător” pentru sprijinul oferit de SUA și că nu este „pregătit pentru pace”. În mod voalat, liderul american a sugerat că livrările de armament către Ucraina ar putea fi suspendate, ceea ce a generat un val de îngrijorare în capitalele europene.

Liderii UE și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, insistând că Rusia rămâne agresorul și că nu se poate accepta o „pace” care ar însemna, de fapt, o capitulare a Kievului. În acest context, summitul de la Londra devine crucial pentru a contura o strategie comună care să prevină scenariul în care Europa devine un pion într-un joc politic dictat de Washington.

Planurile europene pentru o strategie comună de apărare

Summitul de la Londra este doar primul pas. În zilele următoare, liderii UE urmează să se întâlnească la Bruxelles pentru un summit extraordinar al Consiliului European, unde vor fi luate decizii concrete privind viitorul apărării continentului.

Se conturează ideea unei finanțări comune pentru apărare, cu investiții de ordinul sutelor de miliarde de euro, care să permită dezvoltarea industriei europene de armament și achiziția de echipamente militare moderne. De asemenea, Uniunea Europeană pregătește un mecanism permanent de sprijin pentru Ucraina, astfel încât Kievul să nu mai depindă exclusiv de ciclurile politice de la Washington.

Noua direcție pare clară: Europa nu își mai poate permite să rămână vulnerabilă. Summitul de la Londra trebuie să stabilească premisele unei apărări colective europene, independente de SUA, capabile să protejeze continentul în fața unui viitor incert.

Proiecte comune de apărare pentru Europa

În ultimii ani, Uniunea Europeană (UE) a inițiat și dezvoltat mai multe proiecte menite să consolideze apărarea comună în fața potențialelor agresiuni, în special din partea Rusiei. Iată câteva dintre aceste inițiative și stadiul lor actual:

1. Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC)

PSAC reprezintă cadrul prin care UE își dezvoltă capacitățile operaționale, bazate pe mijloace civile și militare, pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale. Această politică a evoluat semnificativ, mai ales în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, determinând statele membre să își îmbunătățească treptat capacitățile militare și să colaboreze mai strâns în domeniul apărării.

2. Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO)

Lansată în 2017, PESCO permite statelor membre ale UE să colaboreze în mod voluntar în proiecte de apărare, cu scopul de a dezvolta împreună capabilități militare și de a spori interoperabilitatea forțelor armate. Până în prezent, au fost demarate numeroase proiecte sub egida PESCO, variind de la dezvoltarea de drone până la crearea unui comandament medical european. Implementarea acestor proiecte este în desfășurare, cu progrese variabile în funcție de complexitatea fiecărui proiect.​

3. Fondul European de Apărare (EDF)

EDF a fost creat pentru a sprijini financiar proiectele de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, încurajând cooperarea între companiile europene și evitând duplicarea eforturilor naționale. Începând cu 2021, EDF a finanțat diverse proiecte menite să îmbunătățească tehnologiile de apărare ale UE, contribuind astfel la consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europene.​

4. Busola Strategică

Adoptată în martie 2022, Busola Strategică este un document care stabilește orientările strategice ale UE în domeniul securității și apărării pentru următorul deceniu. Aceasta include obiective concrete, precum crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari până în 2025 și îmbunătățirea capacităților de apărare cibernetică. Implementarea Busolei Strategice este în curs, cu eforturi concentrate pe atingerea obiectivelor stabilite în termenele prevăzute.

5. „Scutul Estic”

Sub conducerea Poloniei, Europa construiește „Scutul Estic” pentru a contracara amenințarea rusă. Acest proiect, considerat cel mai mare de acest tip în Europa de la 1945, implică ridicarea de fortificații de-a lungul frontierelor Poloniei cu Rusia și Belarus. Fortificațiile includ bariere de beton, sisteme de recunoaștere, detectare a amenințărilor, baze avansate și sisteme antidronă, cu un cost estimat de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Proiectul este în desfășurare, cu primele secțiuni deja finalizate și planificate să fie complet operaționale până în 2028.

6. Parteneriate de Securitate și Apărare

UE a inițiat parteneriate de securitate și apărare cu țări din vecinătatea sa estică, cum ar fi Republica Moldova. Aceste parteneriate vizează consolidarea rezilienței, securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și participarea la misiuni de gestionare a crizelor. Deși aceste parteneriate nu au statut de tratat internațional, ele se bazează pe angajamente politice și reflectă eforturile UE de a-și extinde securitatea și stabilitatea dincolo de granițele sale.

God save Europe!

Europa nu mai are luxul amânării. Nu mai poate trăi din iluzii, nu mai poate ignora realitatea brutală a lumii de azi. Fiecare inițiativă de apărare comună nu este doar o strategie birocratică, ci un act de supraviețuire. Zidurile care se ridică în Est, fondurile care alimentează industria militară, alianțele care se sudează acum în grabă – toate acestea sunt ultimul semn că Europa a înțeles, în sfârșit, că vremurile liniștite s-au încheiat.

Dacă în trecut băteam monede pe care scria Pax Europaea, astăzi ar trebui să făurim armuri. Pentru că viitorul nu va fi blând cu cei care nu sunt pregătiți să lupte pentru el.