Excese de dacopatie. Statul „Geția” al Grupării „Vlad Țepeș”, plagiat după Statul „Dacia”, înființat la Galați

„Dacopatia”, încercarea de asociere sau chiar de substituire a identității statului cu una de factură dacică a devenit un fenomen care începe să fie analizat și în acest sens amintim volumul „Dacopatia şi alte rătăciri româneşti” al scriitorului Dan Alexe, în opinia căruia „dacopatia este cea mai barocă rătăcire a României de azi (…) un substitut de identitate, o identitate de împrumut, de pripas”.

De peste douăzeci de ani asistăm la unele excese de „dacopatie”, de asumare forțată a unei identități dacice a națiunii de către români care nu știu prea multe despre istoria României, dar sunt dispuși să adere ușor la teorii ale conspirației despre existența unor tuneluri construite de daci pe sub Munții Bucegi sau originea dacă a limbii latine. Mai nou, pe aceste vulnerabilități își bazează unele grupări subversive încercările de cooptare a unor adepți convinși chiar să treacă la acțiune în virtutatea unui patriotism exagerat, pus în scenă prin simboluri cum ar fi „cușma dacică” și „lupul dacic”.

DIICOT a început anchetarea celor șase persoane acuzate de trădare, care în 2022 au înființat Comandamentul „Vlad Țepeș”, organizație ce funcționa ca o grupare paramilitară și prin care sperau, cu ajutorul Rusiei, să schimbe constituția și să desființeze instituțiile statului, creând un alt stat, „Geția”.

Era imaginată și o structură aberantă a Guvernului „Geției”, cu Ministerul Dreptății, Ministerul Omului, Ministerul Gliei, Ministerul Viitorului, Ministerul Bunăstării sau Ministerul Mișcării, dar și o structură a „puterii poporului”, cu Sfatul Înțelepților, Consiliul Bătrânilor și Comitete Locale ale Moșilor, cu 13.000 de moși. Potrivit lui Robertin Adrian Dinu, unul dintre inițiatori, obiectivul grupării era distrugerea structurilor statului cu ajutorul Rusiei:

13:56, 08.03.2025 • ACTUALITATE

Panică la Dacia: Incendiu în parcarea de la Poarta 7 a uzinei din Mioveni

16:39, 01.03.2025 • ECONOMIE

BREVIAR AUTO – Recul puternic al vânzărilor la nivel global

„Sistemul trebuie ras, tuns, tăiat răul de la rădăcină. Cu alte cuvinte, toți care au fost în politică și sistem de forță, de justiție, de injustiție socială (…) la 1 milion, două de români buni, cum spunea Horia, de bună credință cum spun eu putem să radem tot, repet, având binecuvântarea Federației Ruse”.

Statul „Dacia”, înființat de opt fondatori din Galați, Sibiu și Argeș

Halucinanta inițiativă a grupării subversive Comandamentul „Vlad Țepeș” de desființare a actualei organizări statale și înființare a statului „Geția” este aproape identică cu o altă tentativă, de înființare a Statului „Dacia”.

„Actul din 25.09.2016, de constituire a Statului Dacia” era semnat de 8 membri fondatori din Galați, Sibiu și Argeș: avocatul Nicușor Teodorescu (Galați), avocatul Constantin Telegan (Galați), Ștefan Toporău, Dana Mihaela Chioariu (Sibiu), Zamfira Filofteia (Argeș), Valentin Stroe (Galați), Iulian Hubernagel (Galați) și Marian Stroe (Galați).

La capitolul temeiurilor juridice se făcea precizarea că inițiativa de înființare a Statului „Dacia” se bazează pe art. 20, aliniatele (1) și (2), din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care instituie libertatea de asociere, dar și pe art 6, din Declarație, potrivit căruia „fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică”.

În „Actul de constituire” erau enumerate 9 argumente care ar justifica înființarea noului stat. Primul dintre acestea era următorul: 

„la origine suntem daci, urmași ai lui Burebista, Decebal, regi ai Regatului Dac, prima formă statală de pe aceste teritorii, urmași ai lui Horea Rex Daciae, romanizați forțat de-a lungul timpurilor în urma atacurilor și cotropirilor străine, de romani, apoi de niște trădători de neam care ne-au spus români”.

„Nu există un act de înființare a Statului Român ca persoană juridică de drept public”, se spunea în actul de înființare a „Daciei ”

Principalul argument invocat de fondatorii Statului „Dacia” era că Statul Român nu există, din cauză că nu există un document oficial de înființare a statului, indiferent dacă ne referim la Regatul României, RSR sau România:

„nu există un act de înființare Stat pe aceste teritorii, a Statului Român cu denumirea <<Regatul României>> , <<Republica Populară Română>>,  <<Republica Socialistă România>> sau <<România>>, ca persoană juridică de drept public”.

se spune în Actul de înființare a Statului „Dacia”, în care se mai argumentează că nu ar exista nici instituțiile de bază ale statului român, de la Președinția României și Curtea Constituțională la Parchete și Administrația Penitenciarelor:

„faptul că nu a fost înființată Justiția, neexistând acte de înființare a Președintelui României, instanțelor, Ministerului Public, a Parchetelor, a Administrației Naționale a Penitenciarelor și penitenciarelor, centrelor de arest, unităților de poliție, Curții Constituționale, Curții de Conturi și ale celorlalte entități, care funcționează ilicit înainte de înființare, ultimele două funcționând ca <<instituții viitoare>> din 1991”.

Evident, nu lipsesc argumente de factură naționalistă („nu dorim să mai fim tratați ca o colonie ce am fost și suntem, în care fiecare putere străină comandă în casa noastră”), dar nici cele de natură socială („din 1989 suntem victimele genocidului și tratamentelor inumane și degradante, toate pretinsele puteri ale statului sfâșiindu-se între ele pentru bani și putere”).

Fondatorii „Daciei” moderne au prevăzut în actul de înființare și revendicarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herței: „Teritoriul Statului Dacia este format din teritoriul deținut în prezent, împreună cu Basarabia până la Nistru, Nordul Bucovinei, Ținutul Herței”.

Spre deosebire de fondatorii „Geției”, care aveau mai degrabă obiective politice, cei care au înființat „Dacia” aveau obiective economice, anunțând o nouă naționalizare: 

 „Entitățile neînființate intitulate Republica Socialistă România și România și orice entitate ce deține bunuri ale poporului român vor preda pe bază de inventar și procese verbale toate bunurile astfel cum au existat la data de 22.12.1989 cu indicarea bunurilor și creanțelor care lipsesc”. 

Limba oficială ar fi „limba dacă uzitată sub denumirea de limba română”.   Sediul, la Casa Poporului

Actul de constituire a „Daciei” moderne  are 7 pagini în care se vorbește și organizarea noului stat. Spre exemplu, drapelul Statului „Dacia” este actualul tricolor care are în loc de stemă un dragon dac. Limba oficială va fi limba dacă: „în instituțiile și autoritățile publice de pe întreg teritoriul Statului Dacia se folosește doar limba dacă”. Dar cum lexicul limbii dace este de numai câteva cuvinte (mânz, dârz și așa mai departe) se făcea precizarea că „limba dacă este limba uzitată sub denumirea de limba română”.

Erau prevăzute facilități pentru străinii care ar vizita „Dacia”: „cetățenilor străini le este asigurat traducător autorizat gratuit de către Statul Dacia”.

Alte detalii importante erau cele legate de organizarea statală. Capitala nu ar fi la Sarmisegetuza, ci la București, iar sediul va fi „în clădirea cunoscută sub numele Casa Poporului”.

Era numit și un prim urmaș al lui Decebal, de profesie avocat: „Până la intrarea în vigoare a Constituției Statului Dacia, reprezentarea externă și internă, în fața oricui, va fi realizată de către Teodorescu Nicușor”, se spunea în Actul Constitutiv. Problema era că șeful interimar al statului „Dacia” locuia în Galați, pe strada „Castrul Roman”!