EXCLUSIV. Edilul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu are un nou dosar la DNA. Afacerea Granitul
Un răspuns la o solicitare de acces la informații de interes public adresată Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) aruncă în aer primăria unui mare oraș din România.
Răspunsul surpriză de la DLAF
Craioveanul Petre Becheru, cel care a reclamat-o pe Lia Olguța Vasilescu la DNA în celebrul dosar „Fațada”, a primit ieri un răspuns neașteptat de la DLAF care readuce pe edilul Craiovei în atenția procurorilor anticorupție într-un alt dosar.
„Aspectele menționate în legătură cu procesul verbal nr.141598/21.10.2019 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice fac obiectul unui dosar penal aflat în lucru la Direcția Națională Anticorupție„, se precizează în răspunsul DLAF.
Însă, procesul verbal la care face referire DLAF este întocmit de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) pe data de 21.10.2019 când acest minister era condus de către deputatul PSD Daniel Suciu.
Practic este procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare cu privire la contractul de finanțare nr.3185/22.06.2012, proiectul cod SMIS 38624 cu titlul „Amenajare și revitalizare centrul istoric al municipiului Craiova”.
Beneficiar UAT municipiul Craiova. Acest proces verbal a fost întocmit ca urmare a unor sesizări privind numeroase nereguli în derularea contractului de lucrări încheiat în data de „19.09.2013 între UAT Municipiul Craiova și Asocierea dintre SC Recon SA, SC Ramber România SRL (Seksui AA1/24/042014), SC TCIF SA”, iar verificările au fost demarate în iunie 2015 când ministrul Dezvoltării era Sevil Shaideh.
Ministerul Dezvoltării: „Indicii certe” și însușirea necuvenită a sumei de 2.319.060,64 lei
„Au fost identificate indicii certe cu privire la prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora, respectiv însușirea necuvenită a sumei de 2.319.060,64 lei +TVA în valoare de 556.574,52 lei, sumă determinată prin luarea în considerare a măsurii tranzitorii de 25%, stabilită în urma expertizei contabile administrate (în măsura în care Beneficiarul avea cunoștință, raportat la documentele aferente cererilor de rambursare), situație prevăzută de art. 18, alin (1) din Legea 78/2000 cu modificările și completările ulterioare„, se menționează negru pe alb în procesul verbal al MDRAP din 21.10.2019 (vezi documentul în facsimil).
Practic, suma necuvenită de 2.319.060,64 lei, adică circa 518.000 de euro, menționată în procesul verbal de a MDRAP este rezultată din faptul că plăcile de granit care au fost puse pe șapte străzi din Craiova, pe o suprafață totală de 54.000 mp, erau în realitate de calitate mult mai proastă decât se menționa în documentele oficiale, dar prețul de achiziționare era al unui granit de cea mai bună calitate.
1.000 cutii de bomboane de ciocolată pentru angajatele din Primăria Craiova
De altfel, din documentele aflate de la DNA a reieșit că se crease un circuit prin care firmele care executau lucrările au direcționat o parte din bani către un ONG care se ocupa să promoveze realizările Craiovei și automat ale edilului Lia Olguța Vasilescu.
Într-un referat din februarie 2015 al ONG-ului agreat de Primăria Craiovei se menționa „achiziționarea unui număr de 1.000 cutii de bomboane de ciocolată care urmează a fi oferite angajatelor din cadrul instituțiilor de stat/societăților/întreprinderi din Craiova cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie„.
Dosarul Olguței Vasilescu deschis în 2016, închis în 2020, redeschis în 2021
Trebuie precizat că Lia Olguta Vasilescu fusese trimisă în judecată pe 19 iulie 2016, fiind acuzată de luare de mită (patru infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracțiuni) și spălare de bani (două infracțiuni).
În același dosar, au fost deferiți justiției Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Craiovei, pentru complicitate la luare de mită (două infracțiuni) și instigare la spălare de bani, și Elena Daniela Popescu, la data faptelor președinta Asociației Pro Craiova, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Ulterior, în decembrie 2020, DNA a dispus clasarea dosarului cunoscut drept „Fațada” în care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, era urmărită penal, pentru că le-ar fi cerut mai multor oameni de afaceri, care aveau contracte cu primăria, să facă sponsorizări către o asociație non-profit pentru reabilitarea fațadelor blocurilor din centrul Craiovei, dar și pentru că și-ar fi folosit influența pentru obținerea unor sume de bani pentru campania electorală din 2012.
Dosarul a fost clasat după ce au fost anulate interceptările, ca urmare a deciziilor CCR. Însă. În iunie 2021, Magistrații Tribunalului București au decis, astăzi, repunerea cauza pe rol a dosarului „Fațada” pentru a se dezbate plângerea pe fond. Astfel, prin răspunsul DLAF de ieri, Lia Olguța Vasilescu este implicată într-un nou dosar denumit „Granitul”, altul decât „Fațada”, pe care DNA l-a confirmat.
Cum a pornit operațiunea „Fațada și Granitul Craiovei”
Craioveanul Petre Becheru cel care a reclamat-o pe Lia Olguța Vasilescu la DNA a precizat pentru PUTEREA cum s-a ajuns ca edilul Craiovei să aibă un nou dosar.
„Operațiunea „Fațada și Granitul Craiovei” poate fi rezumată cam așa: la inițiativa și cu concursul continuu al primăriței Vasilescu Lia Olguta, o parte din miliardele obținute din folosirea nelegală de granit prost și ieftin, pe mii de metrii pătrați, la străzile întregului centrului Istoric al Craiovei, au fost donați cu forța de constructori, printre care și firma UTi, prin intermediul unui ONG, care a schimbat, prin vopsire, fără autorizație, la suprapreț și fără plata taxei de schelă, culorile blocurilor din centrul Craiovei pentru buna imagine a primăriței și mii de cutii de bomboane de ciocolată de zeci de milioane de lei vechi destinate angajaților instituțiilor de stat din Craiova.
Restul de bani au ajuns în buzunarele constructorilor. Cu toate că prejudiciul este de 28 de miliarde de lei vechi și că faptele sunt cunoscute încă din 2015, autoritățile au constatat furtul abia în 2019 printr-un proces–verbal emis de Ministerul Dezvoltării.
Pentru a se alege praful de dosarul penal, puternice persoane cu acces la dosarul de urmărire penală au ascuns plângerea noastră penală depusă personal de noi la DNA—Structura centrală sub nr. 2798/15/17.02.2015, apoi au sesizat după 9 luni, din oficiu, strict pe infracțiunile de vopsire a fațadei (dar fără a i se comunica probele), un procuror de bună credință, i-au scăpat pe mituitorii reclamați anterior de noi pe motiv că beneficiază de clauza de nepedepsire prev. de art. 290 alin. (3) Cod penal, au sustras acte din dosarul penal, au dat afară din DNA atât procurorul de caz, cât și polițistul judiciar, decorat de statul român, care îl ajuta, au plimbat apoi dosarul pe la procurori care nu au înțeles nimic, și au închis dosarul „Fațada” ce le-am comunicat procesul-verbal emis de Ministerul Dezvoltării care constată prejudiciul uriaș din folosirea de materiale proaste, iar, acum, culmea minciunii, susțin că tot dosarul „Fațada” se bazează pe declarația mea și încă unei persoane vătămate„, a declarat Petre Becheru pentru PUTEREA..
„Acest furt din bani europeni afectează imaginea României”
De asemenea, Petre Becheru a mai precizat că „DLAF ne-a informat acum că cică ar exista în lucru un dosar în care este analizat granitul, prin spargerea operațiunii în două magistrații refuzând să analizeze unitar tot fluxul de bani: de unde au provenit și unde au ajuns„.
În plus, el mai subliniat că „având în vedere că acest furt din bani europeni afectează imaginea României, avem încredere că puterea judecătorească va reveni asupra cercetărilor efectuate separat și rezolva cu celeritate speța analizând unitar infracțiunile constatate de Ministerul Dezvoltării„.