EXCLUSIV : Finanţarea din PNRR, un obiectiv aproape ratat

România mai are doar trei ani pentru a implementa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Însă până acum, din cele 29.181.860.000 euro alocate prin PNRR, ţara noastră a încasat doar circa 9.110.354.406 euro, adică doar 31,22% din sumele alocate. Motivul ? Întârziere la îndeplinirea reformelor esențiale, întârziere la lansarea proiectelor, întârziere la depunerea Cererilor de plată, întârziere la încasarea tranșelor de bani, întârziere la depunerea propunerilor de modificare. Până acum România a primit prefinanțarea de 3,7 miliarde euro (n.r. – deblocată atunci când a fost aprobat PNRR), cererea de plată nr. 1 în valoare de aproape 2,6 miliarde euro şi cererea de plată nr. 2în sumă de 2,8 miliarde euro. Practic, ţara noastră a încasat doar 9,11 miliarde euro, în contextul în care are deja contracte semnate în sumă de 16,9 miliarde euro. Rezultă un deficit de finanțare de 7,8 miliarde euro, bani pe care Guvernul nu îi are la acest moment.

Regulamentul PNRR prevede posibilitatea trimiterii de către Guvern a cel mult 2 cereri de plată pe an, în martie și septembrie, luând în calcul termenul mediu de evaluare la nivelul Comisiei Europene, astfel încât, cel puțin procedural, să poată fi primiți banii aferenți celor celor 2 cereri anuale, nu doar trimise cererile. Recent, Guvernul anunţa că cererea de plată nr. 3, care avea termen, potrivit calendarului agreat cu Comisia Europeană, luna martie, va fi depusă în noiembrie. Doar că această ultimă cerere de plată mai are câteva jaloane de îndeplinit. Unul dintre ele se referă la pensiile speciale. Asta în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea lor a fost decembrie 2022! Prin urmare, pe regulament și procedurile Comisiei, nu mai există nici teoretic vreo șansă ca România să ia vreun euro anul acesta din cele 5,5 miliarde de euro aferente 2023.

România nu a depus niciuna dintre cele două cereri de plată prevăzute pentru acest an

Datele oficiale arată că Guvernul nu a reușit să închidă la timp cele doar 9 jaloane pe care le avea de îndeplinit pentru trimestrul III din 2023. Aceste întârzieri aproape nici nu mai contează, pentru că sunt legate de Cererea de Plată numărul 5, însă România nu a depus încă nici măcar cererile 3 și 4. Unica “reușită” pe PNRR de anul acesta este aceea că Guvernul a încasat sumele din cererea de plată nr. 2, o plată parțială, cu o corecție de 50 de milioane euro pentru neîndeplinirea a două jaloane.
În paranteză fi spus, aceste sume ar fi trebuit încasate în 2002, dar Guvernul a întârziat depunerea cererii, iar evaluarea a durat mai mult decât era prevăzut pentru că a trebuit să fie refăcute mai multe jaloane neconforme cu PNRR. Însă, până în octombrie, România nu a depus niciuna dintre cele două cereri de plată prevăzute pentru acest an și nu a încasat niciun euro din banii pe care trebuia să îi primească pe 2023.
Datele oficiale arată că în trimestrul al treilea al anului curent, România a îndeplinit doar două din cele nouă jaloane la care s-a angajat, astfel că şapte au rămas restante.

Doar două jaloane din nouă au fost îndeplinite

Unul din jaloanele îndeplinite este cel privind adoptarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară, pentru care responsabil este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Acest plan are ca rol definirea principalelor etape de implementare a strategiei adoptate conform jalonului 43, autoritățile responsabile și un calendar obligatoriu pentru acțiunile identificate, pe baza recomandărilor care urmează să fie formulate de experți în cadrul proiectului privind Instrumentul de sprijin tehnic.
Cel de-al doilea jalon îndeplinit este cel referitor la intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, aflat în responsabilitatea Ministerului Educaţiei. Conform PNRR, acest pachetul legislativ va asigura coerența cu alte reglementări legale emise în ultimii ani și cu cerințele unui mediu socioeconomic în continuă schimbare și include trei mari puncte:
• constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va monitoriza proiectul „România Educată”;
• adoptarea unei Hotărâri de Guvern de stabilire a termenelor și responsabilităților pentru implementarea proiectului „România Educată”;
• măsuri legislative pentru a asigura implementarea proiectului „România Educată” (n.r. – pentru pregătirea pachetului legislativ se vor organiza consultări cu partenerii sociali, reprezentanții asociațiilor de părinți, ai întreprinderilor și ai organizațiilor neguvernamentale, comunitățile locale, alte autorități/entități publice, elevi, studenți, cadre didactice, experți).

Şapte jaloane restante. Ministerul Educaţiei are două

Însă, aşa cum precizam anterior, şapte jaloane sunt în întârziere. Dintre acestea, responsabil pentru două este Ministerul Educaţiei.
Unul dintre jaloanele aflate în întârziere este „Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de informatică”. Acesta prevede dotarea a 909 unități de învățământ profesional și tehnic cu infrastructuri și instrumente digitale pentru predare. Investiția include achiziționarea de echipamente pentru clase (n.r. – proiectoare, sisteme de înregistrare video, sisteme de sunet, camere video și echipamente audio pentru înregistrarea lecțiilor, echipamente cu softuri pentru arhivarea resurselor digitale de predare) și acoperă echipamentele de infrastructură subiacente (n.r. – electroinstalațiile, rețelele LAN și wi-fi) necesare pentru utilizarea echipamentelor didactice digitale.
Al doilea jalon aflat în întârziere este cel intitulat „Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de practică funcționale”. Acesta prevede dotarea a 909 unități de învățământ profesional și tehnic cu laboratoare de practică funcționale. Angajamentele asumate prevăd că autoritățile locale vor lansa, prin consiliile județene și primării, scheme de sprijin cu scopul de a echipa atelierele școlare din cadrul unităților de învățământ profesional și tehnic, inclusiv al unităților de formare duală, cu excepția celor cu profil agricol. Prin intermediul schemei de finanțare se prevede ca fiecare unitate de învățământ profesional și tehnic va beneficia de un grant în valoare de maximum 100.000 euro pentru a echipa atelierele de practică în funcție de specializarea lor și de nevoile lor concrete, iar o altă sumă, de 30 de milioane euro din investiție urmează a fi alocată echipării atelierelor cu echipamente digitale (simulatoare).

Şi Ministerul Culturii are două jaloane ratate

Inclusiv Ministerul Culturii are două jaloane întârziate până în trimestrul al treilea. Este vorba despre „Operaționalizarea sistemului digital” şi despre „Semnarea contractelor de finanțare”.
Primul jalon, „Operaționalizarea sistemului digital” se află în derulare/implementare, fiind deocamdată operaţionale anumite platforme care urmează a dezvolta sisteme digitale care vor rezolva patru chestiuniesenţiale, anume:
• facilitarea accesului la finanțare pentru operatorii culturali naționali prin cereri de finanțare simplificate și digitalizate, evaluarea proiectelor, contractare, monitorizare și evaluare, plată a finanțării, evaluare ex post;
• înregistrarea tuturor granturile culturale publice deja acordate pentru a preveni dubla finanțare;
• utilizarea ca instrument de colectare a datelor legate de cheltuielile culturale la nivelul tuturor localităților și regiunilor și al fiecărei localități și regiuni în parte, cu privire la costurile culturale per tip de proiecte și vor permite luarea unei decizii bazate pe dovezi în domeniul politicii culturale;
• permiterea accesului transparent la proiecte neconfidențiale, la informații pentru promotorii de proiecte și pentru publicul larg.
Cel de-al doilea jalon aflat în întârziere este cel referitor la „Semnarea contractelor de finanțare” cu societăți de producție și distribuție, în urma unor licitații deschise și competitive și a controalelor administrative, care cuprind condițiile pentru acordarea ajutorului de minimis. În cadrul acestui jalon finanțarea va fi condiționată de atragerea/păstrarea unui număr minim de angajați specializați în domeniile digitale. Printre activitățile eligibile se numără dezvoltarea capacităților de editare/postproducție pentru produsele digitale, crearea de microplatforme VoD, marketing și digitalizare (achiziționarea de echipamente IT – editare video, subtitrare digitală, arhivare digitală), dezvoltarea și distribuirea de conținut cultural audiovizual, formarea personalului pentru dobândirea competențelor digitale. Trebuie precizat faptul că investițiile care urmează să fie sprijinite implică, de asemenea, sprijin pentru producția și distribuția de conținut digital.

Ministerul Finanţelor are un jalon întârziat

Ministerul Finanţelor are un jalon în întârziere, anume „Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde”, care va permite finalizarea și aplicarea unei metodologii de evaluare a impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, în conformitate cu taxonomia UE pentru activitățile durabile și cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Jalonul prevede ca metodologia care se va adopta, publica și aplica să permită monitorizarea cheltuielilor bugetare verzi și evaluarea impactului politicii fiscale asupra mediului și climei.

Nici MIPE şi nici MMAP nu şi-au făcut temele

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) are întârzieri la jalonul „Contracte semnate de întreprinderile participante” care prevede ca cel puțin 50% dintre societățile selectate să fi semnat acorduri/contracte financiare și să înceapă implementarea proiectului.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor înregistrează şi el întârzieri la jalonul privind dotarea a 11 administrații bazinale cu utilaje pentru acces și intervenție în teren accidentat, șenilate amfibii pentru acces și transportul sacilor/digurilor mobile în zone greu accesibile, drone dotate cu senzori LIDAR/FLIR/ fotogrametrie, tehnologii geoelectrorezistive/georadar pentru corpurile digurilor, precum și infrastructură hardware și software pentru analiza datelor și stocarea datelor colectate de echipamentele menționate, pentru a sprijini și a îmbunătăți prevenirea inundațiilor.

De unde au apărut întârzierile?

Cauza întârzierilor o reprezintă faptul că România a depus propunerea sa oficială de modificare a PNRR și cea pentru noua componentă REPowerEU la începutul lunii septembrie, cu mult peste termenul recomandat de Comisia Europeană pentru ca evaluarea finală să poată fi făcută până la finalul lui 2023. Din acest motiv până când cele două propuneri nu sunt aprobate oficial, un stat membru nu poate depune următoarea cerere de plată.

La ce sume din PNRR a trebuit să renunţe România

În propunerea de modificare a PNRR, prin care trebuie să taie granturi în valoare de 2,1 miliarde euro (n.r. – vorbim despre ajustarea alocării negociate cauzată de PIB-ul mai mare din 2021 față de estimarea inițială), cea mai mare sumă la care Guvernul României și-a propus să renunțe este cea de la investițiile în sănătate. Este vorba despre suma de 740 de milioane de euro, ce trebuiau alocate în principal pentru construcţia de spitale noi și dotări și echipamente în aparatură medicală.
În paralel se mai taie 270 milioane euro din suma alocată pentru împăduriri, dar și 80,5 milioane euro, din cele 103 milioane euro pe care România le prevăzuse în PNRR pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru copiii defavorizați.
Guvernul a preferat să taie sumele alocate gratuit din PNRR în loc să ceară suplimentarea la împrumuturi avantajoase
Pentru a acoperi aceste reduceri de buget, conform regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Guvernul ar fi putut să ceară suplimentarea componentei de împrumuturi la dobânzi extrem de avantajoase puse la dispoziție de UE, dar a preferat doar să taie.
Cea de a doua modificare importantă a PNRR se referă la introducerea componentei noi, REPowerEU, care ar fi trebuit să aducă României suma de 1,4 miliarde de euro în plus, pentru investiții în energie verde, regenerabilă. Doar că Guvernul României a renunțat de bună voie la o treime din acești bani în plus ce ar fi putut fi investiți în panouri fotovoltaice care să contribuie la scăderea facturilor la energie. Astfel, în loc de 1,4 miliarde în plus, România va primi doar 940 milioane de lei, pentru că 460 milioane de euro sunt mutate de la Componenta 6 a PNRR-ului inițial.