EXCLUSIV. În PNRR-ul României trimis la Bruxelles: Adio pensii speciale și militare din aprilie 2023

Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) trimis la Bruxelles de fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, are o mulțime de propuneri controversate care nu au fost prezentate în țară, iar una dintre acestea va genera un scandal uriaș unei anumite categorii de pensionari.

Respectarea principiului contributivității

În anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României s-a menționat o prevedere la capitolul „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii” care va arunca în aer o anume categorie de pensionari (vezi documentul în facsimile).

„Reforma sistemului public de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul îmbătrânirii populației, pentru a corecta inegalitățile, a asigura sustenabilitatea și previzibilitatea sistemului de pensii și a respecta principiul contributivității în ceea ce privește beneficiarii drepturilor de pensie. Această reformă, care trebuie implementată până la 30 martie 2023, vizează, de asemenea, modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale. Reforma sistemului public de pensii își propune să dea curs recomandărilor relevante specifice adresate țării (recomandările specifice 2.2 și 2.3 din 2019) și, în special, să asigure sustenabilitatea fiscală, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii„.

Dacă această mențiune inclusă în PNRR va fi aprobată la Bruxelles, în România vor exista doar pensii asigurate pe principiul contributivității. Adică, nu vor mai exista pensii speciale și nici cele de serviciu de care acum beneficiază militarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special, membrii Corpului diplomatic și consular, judecătorii de la Curtea Constituțională, personalul aeronautic civil navigant și membrii Curții de Conturi a României.

20:45, 03.12.2024 • ECONOMIE

România pierde temporar accesul la fonduri PNRR. Motivul: indexarea pensiilor militare

21:03, 28.11.2024 • ACTUALITATE

Ofițerul superior în rezervă care explică de ce pensiile militare rămân o problemă pentru guvernanți

La ora actuală, beneficiază de pensii speciale circa 9.700 de persoane, iar numărul celor care primesc o pensie militară este de circa 140.000 de persoane.

Obiectivul principal al reformei sistemului de pensii

În susținerea introducerii principiului contributivității a beneficiarilor de pensii, Cristian Ghinea a mai menționat în anexa PNRR următoarele: „Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică. Obiectivul principal al reformei constă în dezvoltarea capacității de a estima impactul reformelor structurale ale sistemului de pensii pe termen mediu și lung, prin îmbunătățirea semnificativă a acurateței proiecțiilor realizate și, cu această ocazie, prin evaluarea implicațiilor acesteia pentru sustenabilitatea sistemului de pensii„.

Se va crea un mecanism de frânare a cheltuielilor cu pensile

În propunerile din anexa privind reforma sistemului public de pensii se menționează că „Reforma implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, lege care va înlocui Legea nr. 127/2019„.

De asemenea, se precizează că „Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor„.

„Va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipate” și „Va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”

Noua legislație privind reforma sistemului de pensii menționată în anexa PNRR include următoarele prevederi destul de controversate:

• va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB. În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor;
• va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
• va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
• va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
• va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
• va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
• va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
• va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.

„Analiză pentru simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii”

Anexa PNRR de la Bruxelles stipulează și faptul că „Guvernul va solicita asistență tehnică pentru elaborarea proiectului de lege, care face, de asemenea, obiectul consultării cu partenerii sociali” și „În contextul pregătirii legii, se va efectua o evaluare ex ante a impactului noului sistem de pensii, în special asupra sustenabilității fiscale, care va contribui la procesul de reformă„.

Modificările aduse proiectului de lege, care majorează costul reformei și conduc la abateri de la obiectivul bugetar, sunt însoțite de măsuri compensatorii prin care să se asigure stabilitatea raportului cheltuieli/PIB.

Recalcularea pensiilor va fi conformă cu noul cadru legislativ și nu va majora cheltuielile publice brute totale cu pensiile peste valoarea de referință de 9,4 % din PIB. Va fi realizată, de asemenea, „o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluţii concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale„.

Se are în vedere acordarea de asistență tehnică (prin intermediul unei licitații publice) pentru a realiza o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislația care va sta la baza reformei și pentru a realiza o analiză ex post și o evaluare a impactului. Guvernul României condus de Florin Cîțu s-a angajat prin PNRR trimis la Bruxelles că „implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023„.