EXCLUSIV: Intenţia Guvernului de a limita tranzacțiile zilnice efectuate de români cu bani cash este neconstituțională

Intenţia Guvernului de a limita tranzacţiile cu bani cash efectuate de persoanele fizice, în limita sumei zilnice de 5.000 de lei, nu este constituţionalã, susţin surse din spaţiul juridic.

Conform acestora, intenţia Guvernului de a obliga anumite categorii de persoane fizice de a deţine un card bancar, a fost deja declaratã neconstituţionalã, încã din iunie 2009. La momentul respectiv, Executivul a dorit, ca prin intermediul OUG nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice, drepturile salariale ale angajaţilor din sistemul public sã fie plãtite exclusiv prin card bancar, pânã la data de 31 martie 2008, însã Curtea Constituţionalã a României (CCR) a statuat ca fiind neconstituţionalã o asemenea mãsurã.

Conform Deciziei nr. 859/16 iunie 2009 a CCR, publicată în Monitorul Oficial nr. 520/29 iulie 2009, obligarea angajaţilor din sistemul public de a primi drepturile salariale exclusiv pe card bancar, contravine dispoziţiilor art .44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art.1 paragraful 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
CCR a constatat la vremea respectivã, că “potrivit art.480 din Codul civil, dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce se exercită prin cele trei prerogative ale sale, usus, fructus şi abusus, cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului, pe care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea, însă, a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii”.
“Dacă potrivit Constituţiei dreptul de proprietate privată este garantat, atunci el este garantat cu toate cele trei prerogative ale sale. Prin urmare, textele de lege care stabilesc plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor, încalcă două dintre prerogativele dreptului de proprietate, anume posesia şi, respectiv, folosinţa”, a sublininiat CCR în Decizia nr. 859/2009.

Pentru veniturile deţinute de români pe carduri, bãncile nu plătesc dobânzi. Rezultatul: îmbogăţirea fără just temei a bãncilor

În acest context, CCR a constatat cã “potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat care are o valoare economică”. Astfel, în acest sens, CCR a constatat cã “salariul este asimilat unui bun protejat de art.1 din primul Protocol adiţional la convenţie”, dar şi o componentă a dreptului la muncă şi protecţie socială a muncii ca drept fundamental cu un conţinut complex (n.r. – Decizia nr.1.221/2008).
Decizia CCR menţionatã a subliniat totodatã cã “pentru salariile plătite prin carduri, instituţiile de creditare prin intermediul cărora se efectuează aceste plăţi nu plătesc dobânzi, ceea ce duce la o îmbogăţire fără just temei a acestora”.
Mai mult, CCR a arãtat cã “prin obligarea anumitor categorii de persoane sã primeascã veniturile salariale exclusiv prin intermediul cardului s-ar încãlca art. 153 din Constituţia României, care prevede cã statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”.
Pornind de la principiile conform cãrora “orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale” şi “nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile generale ale dreptului internaţional”, CCR a constatat cã, deşi “drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, totuşi, jurisprudenţa CEDO aratã cã acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de bun şi proprietate au un sens care “nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale” (cauza Beyler împotriva Italiei, 2000).


CCR: Titularii cardurilor bancare nu pot folosi şi dispune de veniturile lor în orice situaţie

Ca atare, CCR a constatat cã obligarea anumitor categorii de persoane de a deţine un card bancar pentru a beneficia de veniturile salariale, “condiţionează folosinţa acestor bunuri (n.r. – venituri) de existenţa bancomatelor şi automat de voinţa unor persoane juridice private (bănci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane”. Astfel, CCR a arãtat “în aceste condiţii, se ajunge la micşorarea drepturilor salariale ale persoanelor din instituţiile publice, fără a se ţine cont de consimţământul acestora”. Mai mult, CCR a insistat pe faptul cã “titularii cardurilor nu pot folosi şi dispune de drepturile lor salariale în orice situaţie, fiind ţinuţi de limitarea zilnică a retragerilor sumelor de bani al căror plafon este stabilit de bancă”, iar în asemenea condiţii “nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decât doar pentru un interes de utilitate publică, şi nicidecum pentru un interes privat”.


Decizia CCR nr. 859/2009 este general obligatorie pentru Guvern şi Parlament

De subliniat faptul cã, în conformitate cu art. 147 din Constituţia României, toate deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, iar legiuitorul trebuie sã ia mãsurile pentru ca dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, sã îşi înceteze efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.