Exclusiv. La începutul anului școlar: Prin ce trec cu adevărat copiii, din punct de vedere psihic

Începutul anului școlar înseamnă pentru copii atât reîntâlnirea cu toți colegii, prietenii, profesorii, cât și emoția noutății. Entuziasmul și bucuria povestirilor cu iz de vacanță, curiozitatea în legătură cu activitățile celorlalți, nerăbdarea discuțiilor referitoare la vacanță aduc o anume încărcătură emoțională și trezesc latura frumoasă, creativă a elevilor.

Deoarece școala reprezintă un lucru important în viața fiecărui copil, este necesar ca acesta să găsească motivația interioară, să conștientizeze importanța școlii și aportul pe care aceasta îl poate aduce în evoluția sa. Este benefic să găsească materii, profesori, colegi pe care îi îndrăgește, pentru a percepe școala ca fiind un mediu armonios.

Factorii care constituie un nivel mai mic sau mai mare de anxietate

„Pe lângă mediul familial, școala este mediul în care elevii se dezvoltă și își formează sau accentuează personalitatea, își formează stima de sine în raport cu restul lumii. Apar două elemente foarte importante în atitudinea față de începutul școlii: noutatea situației și impredictibilitatea lucrurilor. Noutatea presupune: materii noi, profesori noi, posibil colegi noi, cerințe diferite, program și orar diferit. Impredictibilitatea se referă la gradul de control pe care îl avem asupra lucrurilor”, este de părere psihologul Ana Fermeșanu.

Potrivit psihologului există câțiva factori care constituie un nivel mai mic sau mai mare de anxietate. Cum ar fi: gradul de control pe care-l au părintele și elevul asupra situației (părintele are un cuvânt prea mic de spus în luarea deciziei școlii de a se face orele online sau fizic); gradul de imprevizibilitate ( pentru copiii mici, părintele trebuie să aibă în vedere o soluție de rezervă pentru instaurarea neprevăzută a cursurilor online ); gradul de afectare al contextului familial; lipsa de încredere în soluțiile oferite de instituțiile statului. „Anxietatea se manifestă individual și diferit de la persoană la persoană, dar obligatoriu pe mai multe planuri. Primul este planul fizic, care presupune lipsa poftei de mâncare, hiperhidroza ( transpirație excesivă), palpitații, blocaje motorii, afectarea somnului, amorțirea responsivității (încremenire, mers ca un robot)”, evidențiază Ana Fermeșanu. Ea vorbește și despre cel de-al doilea plan, cel emoțional. Acesta include amorțire emoțională (incapacitatea de a avea pe moment o emoție: la întrebarea <Cum te simți?> răspunsul este <nu știu>) și furtuna emoțională:inundații de emoții negative, râs isteric, furie, deznădăjduire.

Incapacitatea de integrare, fenomenul de bullying , absenteism școlar

Cel de-al treilea plan despre care ne vorbește psihologul este cel cognitiv: „Acesta presupune ruminație (gânduri obsesive referitoare la această situație, de exemeplu – gânduri ale părinților în legătură cu performanțele copilului), afectarea atenției și a memoriei, gânduri culpabilizatoare – gânduri care te fac să te simți nepregătit (<nu mi-am făcut temele, n-am citit suficient pe timpul vacanței, cum de a trecut așa de repede timpul din vacanță și acum nu mai am timp de nimic>). De asemenea, apar și erori ale copilului în a-și aprecia propria persoană ( schimbarea de la un colectiv la altul, teama că nu face față noului an școlar)”.

Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea plan din cadrul manifestării anxietății la început de an școlar este cel comportamental. Ana Fermeșanu subliniază că, în cazul de față, acesta presupune izolare, nesocializare, incapacitatea de integrare, fenomenul de bullying, absenteism școlar.

Hrănirea și protejarea alianței părinte-copil

Există soluții pentru depășirea situațiilor anxiogene? „Desigur. Trebuie hrănită și protejată alianța părinte-copil, să te preocupi de nevoile copilului să-l întrebi ce are nevoie. De asemenea e necesar focusul pe aici și acum – ne ocupăm de nivelul de funcționare actual, îmi dezvolt abilități pentru lucrurile actuale ( mă concentrez pe ce informații am acum și pe care le cunosc). Părinții trebuie să încurajeze și promoveze acțiuni pozitive pentru copil și să se adapteze  creator la realitate ( grupuri online)”, sfătuiește psihologul. Care mai adaugă că toate persoanele pot resimți la un moment dat, pe anumite frecvențe, anxietate, supărare, deznadajduire, însă putem comuta și pe alte paliere, însoțite de voie bună, optimism.

„Aceasta deoarece echilibrul personalității este decisiv în perceperea realității. Iar munca de elev trebuie percepută ca o modalitate de a pune în valoare potențialul personal”, conchide Ana Fermeșanu.