EXCLUSIV. Latifundiarii României, în 2020. Subvenții de milioane de euro și tranzacții tot mai mari

Agricost, companie controlată de Al Dahra Agriculture din Arabia Saudită și Constantin Duluțe, este cel mai mare beneficiar de subvenții în sectorul vegetal, în  2020, cu o sumă de 10,8 milioane euro, urmată de Intercereal, Zimbrul și Emiliana West Rom, fiecare cu peste 3 milioane euro, potrivit datelor APIA furnizate Puterea.ro.

În topul primelor 20 de companii care primesc subvenții se află și nouă români, iar sumele care merg către firmele în care aceștia sunt acționari se ridică undeva la 20 milioane euro. Cel mai bine reprezentate în top sunt sudul și sud-estul țării, unde se află exploatații care administrează suprafețe de ordinul a mii de hectare.

Subvenții ceva mai mici

În campania din 2020, SC Agricost SA, societate care administrează în jur de 56.000 ha de teren agricol în Insula Mare a Brăilei, a încasat subvenții de 10, 89 milioane euro de la APIA, în scădere cu aproximativ un milion de euro față de anul anterior.

Locul doi în top este ocupat de SC Intercereal SA din Ialomița, companie cu acționariat românesc, Tinmar Energy, cu o sumă de 4,2 milioane euro, comparativ cu 4,9 milioane euro, în 2019. Aceasta administrează circa 20.000 hectare.

Locul trei este ocupat de Zimbrul SA Fetești, județul Ialomița cu o sumă de 3,23 milioane euro, controlată de portughezii de la Nutre Farming, iar pe patru se află Emiliana West Rom din Timiș (3,15 milioane euro). De remarcat faptul că ultimii dețin suprafețe importante cultivate în sistem ecologic- undeva la circa 3.500 ha dintr-un total de 12.000 lucrate, conform informațiilor publicate pe site.

În top 10 mai intră și două firme din grupul Maria, controlat de investitori libanezi. Este vorba de Maria Trading și Agro Chirnogi, care administrează împreună terenuri de circa 27.000 hectare în sud și sud-estul țării, în mare parte concesionate de la Agenția Domeniilor Statului.

Românii din top

Capitalul românesc este reprezentat de companii cunoscute cum ar fi SC A&S INTERNATIONAL 2000 SRL cu terenuri în Ialomița, având ca acționar unic pe Roșu Alexandra Cristina (2,41 milioane euro), Cervina SA (1,76 milioane euro) și Oltyre SA (1,66 milioane euro), controlate de Mihai Anghel din Dolj sau Agrozootehnica Pietroiu SA, județul Călărași (1,76 milioane euro), deținută de familia Stănescu.

În top se mai află și Agrofam Holding SRL- Ialomița (1,72 milioane euro), controlată de Ștefan Poienaru, dar și Agro Nevada Tim, județul Timiș, deținută de Mateiu Corvin  Petru (1,62 milioane euro).

Străinii dețin circa 40% din suprafețele agricole din România

Potrivit datelor vehiculate în piață, străinii dețin, în prezent, circa 40% din suprafețele agricole din România. În 2021, au fost realizate câteva tranzacții importante de ordinul a mii de hectare fiecare, iar agitația din piață parcă este la cote ceva mai înalte raportat la alți ani.

Doar câteva exemple: o firmă din Luxemburg a anunțat că vrea să preia preia de la Spearhead International Limited grupul de fime Agrinatura, care administrează circa 18.000 ha de teren în Teleorman și Dolj, tranzacția fiind analizată de Consiliul Concurenței, în prezent. În același timp, Maria Trading și Agro Chirnogi, care fac parte din grupul libanez Maria, intenționează să preia Agrirom, un producător și trader de cereale din județul Constanța. Iar lista nu se oprește aici.

România deține aproximativ 14 milioane hectare de teren agricol (arabil, pășune și fâneață), din care circa nouă milioane hectare sunt terenuri arabile.

Vid legislativ

Țara noastră a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de aderare la UE. Introducerea de restricții la vânzarea de terenuri către străini a constituit una din temele principale teme de discuții în spațiul public în ultimii ani.

În ciuda promisiunilor făcute de conducerea Ministerului Agriculturii și a presiunii federațiilor din agricultură de modificare a Legii nr.17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, noile prevederi din 2020 n-au clarificat situația. Astfel, recenta Lege a cumpărării terenurilor agricole a fixat o nouă ordine de preempțiune și noi condiții de achiziționare a proprietăților în cazul tuturor cumpărătorilor.

Reglementările, intrate în vigoare la 13 octombrie 2020, prevăd interdicția înstrăinării terenurilor timp de 8 ani și un impozit de 80%, calculat la suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare. In iunie 2021, Senatul a adoptat tacit un proiect legislativ care elimină multe dintre prevederile din 2020, iar totul ține acum de poziția politicienilor din Camera Deputaților.

“Este vid legislativ, nu s-a mai discutat nimic de legea vânzării terenurilor. A rămas că se dezbate, iar cei care cumpără beneficiază de acest vid legislativ. Nimeni nu aruncă bani aiurea, înseamnă că au o pârghie. Eu am muncit foarte mult, am clădit o fermă și mă simt din ce în ce mai mult în nesiguranță. Dar de ce nu se duc să cumpere și în Ungaria sau Polonia și au tăbărât la noi? “, ne-a declarat Marian Popa, un fermier din Teleorman care până nu demult lucra circa 1.500 hectare de teren agricol.

Mai precis, administrează 1.350 ha, acum, pentru că între timp un grup financiar i-a suflat chiar de sub nas 150 hectare.