EXCLUSIV: Pandemia, jos cortina: Vaccinul, încotro?

A scăzut interesul pentru certificatul verde (deși UE l-a prelungit), a scăzut interesul pentru vaccinuri. Pe șleau vorbind, războiul din Ucraina „a luat” tot la nivel informațional, iar pandemia parcă nici nu a existat…

Ce rămâne însă în spatele cortinei pandemiei? În afara izolării, măștilor, restricțiilor? Deși mare parte a populației lumii este supervaccinată, „negarea” vaccinurilor anti-Covid rămâne o realitate. Cum realitate rămâne și dezbinarea creată de acest subiect.

Cine e de vină? Modul de comunicare, cei care au comunicat, știrile false? Subiectul vaccinării contra Covid-19 a dat naștere multor discuții și controverse. Chiar dacă personalități din străinătate și de la noi, au recurs la vaccinarea în public, încrederea nu a crescut. Persistă atitudinile pro și anti vaccin, de ambele părți mergându-se uneori până la extreme în ceea ce privește fermitatea opiniilor.

Despre ce se află de fapt în spatele tuturor acestor lucruri, la nivel psihologic vorbind (în condițiile în care la mijloc e în joc sănătatea tuturor, pe fondul unei pandemii a cărei proveniență nu se cunoaște încă, să fim sinceri), am stat de vorbă cu psihologul și trainerul Ofelia Neagu.

08:00, 25.09.2024 • OPINII

Nu mai pot cu propaganda pro-Ucraina!

13:45, 09.09.2024 • Transporturi

Traficul de pasageri pe aeroporturile românești, pe un trend ascendent

„Dacă stăm să analizăm părerile și comentariile la postări, articole online pe această temă și dacă ne uităm pur și simplu în jur, la prieteni, familie, cunoscuți, vom remarca diferite argumente de ambele părți- și pro și contra vaccinului. Dacă ne uităm mai departe, în spatele unora dintre aceste argumente, se află o serie de nevoi psihologice, pe care merită, poate să le înțelegem.

Dacă ne uităm la argumentele pro, se remarcă printre acestea accentul pus pe responsabilitatea față de ceilalți, pe diminuarea sau managementul riscurilor. Iar pentru aceștia, vaccinul este soluția potrivită”, este de părere Ofelia Neagu.

Lipsă de informații sau altceva?

Atunci când vorbim fie de o mică reticență față de vaccin, sau chiar de o părere fermă, vehemență împotriva sa, argumentele celor care adoptă această poziție sunt diferite. Pe de-o parte, în anumite situații, poate fi vorba pur și simplu de o lipsă de informații despre vaccin, despre modul de funcționare a acestuia sau poate de o dificultate în a distinge între informațiile valide, corecte despre vaccin, dintre surse de încredere și ceea ce numim fake news, sau pur și simplu păreri neavizate.

Psihologul mai punctează că uneori, argumentele contra vaccinului, la fel ca și reacțiile, merg în direcția explicațiilor legate de componența acestuia, prin informații care se referă la compoziția vaccinului, la modul de producție, la modul de funcționare al acestuia. „Vedem citate informații din diferite site-uri, unele dintre ele mai mult sau mai puțin științifice. Sunt informații care fac referire la domenii extrem de specializate, pe care puțini dintre noi le înțelegem complet și corect în mod real, cu atât mai puțin putem face o analiză specializată pe marginea lor, neavând competențe reale în domeniile respective. Sigur că este normal să căutăm informații și să ne documentăm, însă de la un punct încolo nu mai avem o competență reală să facem analize complexe pe marginea lor și merită luată în calcul opinia avizată a unor specialiști în aceste domenii, medici, care ne pot ajută cu o analiză specializată și validă”.

Între Dunning-Kruger și conspirații

S-a vorbit foarte mult anul trecut, mai ales pe rețelele sociale, despre efectul Dunning–Kruger. Mulți habar nu aveau ce este, dar comentau de mama focului. Ofelia Neagu subliniază că, în astfel de situații – care ne pot face să ne lansăm în tot felul de analize și să jonglăm cu informații ori concepte pe care nu le stăpânim de fapt în mod real, neavând studii de specialitate – am putea vorbi și despre efectul Dunning- Krueger: „Care nu reprezintă nimic altceva decât o eroare de apreciere a propriei competențe, în anumite domenii. Astfel, sunt persoane care evaluează în mod eronat competența lor că fiind mult mai mare decât în realitate.

Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște și evalua în mod corect nivelul lor, tocmai din cauza lipsei de cunoștințe și competențe în domeniul respectiv”.

Și ajungem la un alt subiect delicat dezbătut pe același Internet: teoriile conspirației, explozive în perioada pandemiei, după cum bine știți. Dacă tot vorbim despre teoriile conspirației, merită să ne întrebăm ce a dus la crearea acestora în mintea noastră. Potrivit psihologului, acestea au, poate, în spate, o serie de temeri și nevoi ale noastre ca oameni, în principal nevoia de control, de siguranță, nevoia de a reduce incertitudinea.

„Noi, ca oameni, avem o mare problemă cu gestionarea incertitudinilor. Iar situația pandemiei, reprezintă în primul rând o noutate, o ieșire din zona de confort, o foarte mare incertitudine, cu care nu ne-am mai confruntat până acum, nu avem informații suficiente. În momentul în care începem să investigăm, în momentul în care credem că facem anumite conexiuni, că identificăm tipare ce în mintea noastră confirmă o teorie a conspirației, căpătăm de fapt un sentiment de putere, de control, asupra unei situații pe care de fapt nu o controlăm în mod real”.

Dovada, unde e dovada?

Mai aflăm de la Ofelia Neagu că suntem înclinați în mod natural să căutăm și să găsim ori să vedem în jurul nostru dovezi care confirmă credințele sau teoriile noastre puternic înrădăcinate, despre lume: „În acest moment, deschiderea noastră către o altă opinie va fi aproape de zero, căutând și reținând din informațiile pe care le citim despre noul vaccin doar ceea ce ne confirmă teoria noastră- aceea că: <Vaccinurile nu sunt bune, sunt în general riscante>”.

Ce e de făcut mai departe în ceea ce privește „acceptarea” vaccinului? Psihologul spune că nu e ceva complicat ceea ce avem de făcut, ci dimpotrivă, merită să luăm în calcul permanent și să verificăm, nu doar legat de vaccinare, dacă părerile pe care ni le-am format și deciziile pe care le luăm, nu sunt cumva afectate, influențate de nevoi psihologice și erori cognitive. „În fapt, trebuie să nu uităm nicio clipă că gândirea noastră este una rațională, care ia un calcul argumente și informații valide, științifice, avizate!”. 

Simplu…