Exclusiv. Producătorii români au trecut în online și la rulote, dar nu renunță nici la târguri
Producătorii români se adaptează la cerințele pieței și încearcă să găsească noi modalități de comercializare a mărfii. Vânzările online, rulotele comerciale sau magazinele specializate câștigă tot mai mult teren, în condițiile în care târgurile au fost rare în ultima perioadă.
La Târgul Produs în GAL organizat în curtea Ministerului Agriculturii în acest week-end, sunt prezenți 27 de producători din diferite zone ale țării, care au venit cu o gamă variată de produse specifice zonei pe care o reprezintă, mergând de la brânzeturi, produse din carne, conserve din legume și fructe, miere, pește, țuică sau cosmetice pe bază lavandă.
Produsul montan, puțin cunoscut
Mihai Grama este o figură cunoscută în rândul producătorilor de miere din România, fiind prezent pe piață de vreo 30 de ani. Apicultorul clujean se mândrește cu o miere rară de iarbă neagră, plantă medicinală care crește la peste 1.200 metri altitudine în Munții Apuseni. Din păcate, consumatorii români știu prea puține despre produsele montane.
“Considerăm că deocamdată nu s-a făcut destul pentru popularizarea produsului montam în România, produsul montan este o schemă de calitate, la fel ca și produsul tradițional, IGP sau DOP, ar trebui cam toată lumea sau cât mai multă lume să cunoască gusturile. În niciun mare magazin n-o sa vedeti 20-50-100 de produse montane, la fel cum sunt rafturi dedicate cu produse ecologice, legume sau lactate“, ne-a declarat Mihai Grama.
În condiții de pandemie, când târgurile au fost din ce în ce mai puține, vânzările s-au mutat în online, de altfel cam “toată treaba și încă de vreo trei ani”. Iar dacă în urmă cu 18-20 de ani, mierea era livrată vrac în străinătate, acum totul este ambalat și se urmărește trasabilitatea. Produsele pot fi găsite și în două magazine ale Universității Agronomice din Cluj.
“Produsul meu dacă ajunge oriunde în Europa sau în lume și este de bine, omul acela mă caută. Cea mai bună reclamă și publicitate este din gură în gură, a cumpărat cineva din Germania un borcănel, două, a mai dat la prieteni, la o săptămână am primit comandă în zece locuri, iar aceia la rândul lor dau mai departe”, a mai precizat apicultorul.
Până la urmă, chiar este o strategie care nu dă greș
De la multinatională, pe cont propriu
Tot de la Cluj a venit la târgul de la Ministerul Agriculturii și Anca Mirela Serpar care reprezintă o afacere de familie specializată în producția de cosmetice pe bază de lavandă cu o prezență de vreo 10 ani pe piață.
Familia Serpar deține 1,5 ha cultivate cu aproximativ 50 de soiuri de lavandă, dar și un mic atelier de procesare. Produsele sunt vândute prin intermediul unui magazin la Sinaia, online, dar și la târguri și expoziții, când se organizează.
“Afacerea este profitabilă când ajungi la produsul finit, pentru că poți să câștigi mai mult decât dintr-un serviciu. Dintr-o bucată de teren poți să te întreții cu familia și să și faci ceva ca să vinzi mai departe. Am fost prezenți la Săptămâna Verde de la Berlin, avem clienți în Berlin, dar și în Anglia. Sinceră să fiu, pe mine mă interesează în România să vând”, a precizat Anca Serpar.
Cu rulota la șosea
Printre participanții la târg l-am remarcat și pe Cătălin Marius Șoarece, un producător de țuică și rachiu din județul Vâlcea, cunoscut pe piață cu brandul “Tăria lui Cătălin”. Cel mai vândut produs din portofoliu este Țuica de 50 de grade, însă și Pălinca de 52 de grade are cerere, mai ales în Ardeal.
Materia primă provine din livada proprie, care se întinde pe vreo trei hectare, însă se mai achiziționează fructe și de la pomicultorii din zonă.
Cât despre vânzarea produselor, Cătălin Șoarece merge pe toate canalele pe care le are la îndemână, de la online, prezență la târguri, până la vânzările directe. A reușit chiar să obțină un grant în valoare de 40.000 euro de la Camera de Comerț Vâlcea, cu ajutorul căruia și-a cumpărat o rulotă comercială și o remorcă frigorifică.
“Vindem la drumul national Horezu – Târgu Jiu, unde avem o rulotă comercială. Comercializăm produse tradiționale românești – mezeluri, brânzeturi, miere, dulcețuri, legume, fructe”, ne-a declarat producătorul. Și bineînțeles, nu lipsesc castraveți și roșiile de Izbiceni, de care a auzit toată lumea.