EXCLUSIV. Turismul balnear românesc este condamnat la falimentat de guvernul Orban

Prin Hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 15 septembrie 2020, turismul balnear din România a fost din nou sabotat de cabinetul Orban, fiind practic condamnat la faliment. Practic, România, ţara cu cele mai bogate resurse balneare din Europa, rămâne închisă în acest moment, fără a putea să folosească elementele sale naturale.

Interzis la tratamente medicale umede

Prin Hotărârea Guvernului privind ”prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durat acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19” s-a suspendat ”activitatea operatorilor economici desfășurată în spații închise, în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri”.

Ce înseamnă suspendarea activității în piscine? Este vorba, în primul rând, de interzicerea tratamentelor medicale umede care se fac în centrele de sănătate din stațiunile balneare cum ar fi băile carbogazoase, împachetările de parafină sau nămol ori băile de plante. 

Trebuie precizat că prin Hotărârea CNSU nr. 28 din 11 iunie 2020 s-a permis reluarea activităţii de tratament balnear, iar prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2020 s-au interzis procedurile definitorii pentru obiectul nostru de activitate, pe bază de resurse naturale.

Acum a venit și această hotărâre prin care stațiunile balneare sunt condamnate la închidere pentru că procedurile medicale reprezintă esenţa şi definiţia tratamentului balnear şi totodată motivul pentru care clienţii accesează acest tip de turism de sănătate.

”Prin această hotărâre de suspendare a activităților în piscine de demonstrează încă o dată că turismul balnear este sabotat din greu de către actualii guvernați. Practic, prin interzicerea tratamentelor umede, turismul balnear românesc este efectiv condamnat la faliment”, a precizat pentru Puterea unul dintre cei mai mari operatori din domeniul turismului balnear din România.

Practic, hotelurile din staţiunile balneare având facilităţile balneare şi spa, inclusiv piscinele interioare, sunt închise încă din luna martie, acestea neputând să desfăşoare activitatea fără profilul lor specific pentru care erau căutate înaintea pandemiei.

Turismul balnear pierde zilnic  un milion de euro

Imediat după redeschiderea restaurantelor, Orga­nizaţia Patro­natelor Turismului Balnear din Ro­mânia, Asociaţia Despre Spa şi Alianţa pentru Turism au avertizat public pe cei de la guvernare, inclusiv pe premierul Ludovic Orban, că se pierde un milion de euro în fiecare zi din cauza opririi activităţii în zona balneo şi spa.

Astfel, potrivit statisticilor oficiale, numărul de turişti care au ales să meargă anul acesta în staţiuni ca Tuşnad, Vatra Dornei, Băile Govora, Sovata, Băile Herculane, Călimaneşti, Techiri­ghiol a fost cu 60% mai mic faţă de anul trecut. 

„În aceste condiţii, staţiunile balneare, cei peste 25.000 de angajaţi din balneologie şi SPA, dar şi peste 60% din companiile cu profil balneo şi spa vor intra în faliment până la finalul anului 2020. Statul trebuie să înţeleagă că industria balneară şi SPA nu reprezintă HoReCa. Această industrie reprezintă pachete complete de balnear, SPA şi servicii de masă, ce nu pot funcţiona una fără cealaltă. Nu putem avea aşteptarea ca turiştii să vină în staţiuni sau resorturi balneare şi SPA doar pentru a servi masa. În acest moment riscăm ca zecile de milioane de euro investiţi în ultimii ani în această industrie, toate eforturile de revitalizare a balneologiei româneşti şi dezvoltarea a unui sistem de SPA la nivel european să se piardă, atât pentru bugetul României, cât şi pentru specialiştii noştri apreciaţi în întreaga lume“, au precizat organizaţiile de profil.

În 2019, peste 2,27 milioane de turişti au cheltuit peste 367,5 milioane de euro în staţiunile balneare din România.

Avertisment european: ”România, singura țară din Europa care a blocat accesul cetățenilor la turismul de sănătate”

„În perioada ieşirii din starea de urgenţă, ţările europene şi-au întors atenţia către turismul lor intern şi mai ales către resursele naturale pe care le deţin. Astfel, începând cu luna mai, vânzările pentru segmentul de balneologie şi SPA în Europa au cunoscut o creştere fără precedent în încercarea de a menţine populaţia sănătoasă, crescând imunitatea prin resurse proprii. Slovacia şi Islanda fiind primele care şi-au deschis porţile pentru tratament, urmate de celelalte tări ce au devenit complet funcţionale pe acest segment până în luna iulie. Mai mult, operatorii au fost nevoiţi să ridice preţurile pentru a putea face faţă acestui val de solicitări fără precedent”, se precizează într-un comunicatul al Orga­nizaţiei Patro­natelor Turismului Balnear din Ro­mania.

Aceste date au fost centralizate şi transmise de către ESPA, Asociaţia Europeană SPA, ”care include o notă de îngrijorare şi susţinere pentru colegii din România”, ce reprezintă în acest moment singura ţară ce nu este funcţională pe acest segment şi ale căror raportări sunt îngrijorătoare pentru viitorul industriei.

„După avizul OMS din aprilie şi negocierile cu Ministerele Sănătăţii şi Turismului, toate resoturile balneare europene sunt funcţionale. Ne pare foarte rău pentru colegii noştri din România şi este dificil să înţelegem blocajul cu care se confrunt, în special, prin faptul că industria turismului de sănătate din România s-a dezvoltat constant în ultimul deceniu doar datorită eforturilor sectorului privat”, precizează în document preşedintele ESPA, Thierry Dubois.

Această scrisoare oficială care a fost semnată în 18 august la Bruxelles se încheie cu mesajul: „În numele Consiliului ESPA, suntem alaturi de colegii din OPTBR, cu speranţa ca, sprijiniţi şi de informaţiile furnizate de colegii lor din alte state europene, vor putea convinge factorii de decizie din România să deschidă staţiunile de sănătate şi chiar să le recomande cetăţenilor”.