Există pericolul ca bombardarea Portului Reni să blocheze navigația pe Dunărea Maritimă

În cel mai defavorabil scenariu, există pericolul ca bombardamentele Rusiei asupra Portului Reni să ducă la blocarea șenalului cu adâncimea de 7,2 metri, utilizat de navele maritime care navigă între Marea Neagră și Porturile Galați și Brăila.

Autoritățile de navigație și administrația porturilor de pe sectorul Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila, dau asigurări că bombardamentul Rusiei asupra Portului ucrainean Reni nu a afectat navigația și activitatea din Porturile Tulcea, Galați, Brăila și în Portul Giurgiulești, din Republica Moldova.  

Atacul cu 15 drone „Shahed 136” a fost concentrat asupra bazinului interior de acostare și asupra mai multor depozite de carburanți și cereale din Portul Reni, care au fost distruse, dar nu a fost afectată navigația pe Dunărea Maritimă, care se desfășoară normal.

Atacul a avut loc 480 de metri de teritoriul României, aceasta fiind lățimea albiei Dunării în zona respectivă. Portul Reni se află la 20 km de Galați, dar la numai câțiva kilometri de Vama Galați – Giurgiulești, cu Republica Moldova și Ucraina.

Șase nave românești care se aflau în Portul Reni au traversat Dunărea de urgență spre malul românesc. Decizia mutării navelor românești a fost luată imediat după începerea atacului aerian. Vestea bună este că navele românești nu au suferit avarii.

„Au fost nave sub pavilion românesc care au cerut să părăsească portul pentru a-și asigura securitatea. Este vorba șase nave românești”, a declarat Vlăduț Brânză, directorul Căpitaniei Zonale Galați.

Marinarii navelor românești care erau acostate la cheu în Portul Reni, pentru a încărca cereale, s-au aflat pentru câteva ore în plin război: „În jur de ora 03.15 a început bombardamentul. Eu n-am avut timp de filmat că au bombardat lângă noi, lateral de navă. Eram la cheu, încărcam. Avem câteva geamuri sparte la navă, capace de magazie îndoite, resturi căzute”, a povestit unul dintre marinarii români.

După atacul Rusiei cu drone asupra Portului nu au fost impuse restricții de navigație pe Dunărea Maritimă

Atacul Rusiei nu a afectat navigația pe sectorul românesc al Dunării Maritime. Potrivit șefului Căpităniei Zonale Galați, pe sectorul românesc nu au fost impuse restricții de navigație, iar activitatea se desfășoară normal în porturile românești din zonă și la punctul de Trecere Bac de la Vama Isaccea – Orlovka (Ucraina).

„Ne-am consultat cu cei de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos și nu există niciun motiv pentru a interzice tranzitarea zonei. Tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat în bazinul Portului Reni, una din drone a lovit clădirea port-control Reni. Navigația se desfășoară în zonă. Normal că orice problemă de genul acesta generează emoție, nu poți să știi cum se dezvoltă o chestie de genul acesta”, a precizat directorul Căpitaniei Zonale Galați.

Există pericolul ca intensificarea bombardamentelor Rusiei asupra Portului Reni să ducă la blocarea navigației pe Dunărea Maritimă

Dacă luăm în calcul eventualele riscuri, în cel mai defavorabil scenariu există pericolul ca intensificarea bombardamentelor Rusiei asupra Portului Reni și asupra unor nave aflate în rada portului să ducă la blocarea șenalului navigabil.

Șenalul navigabil este un canal dragat în albia Dunării, cu adâncimea de 25 de picioare, adică 7,2 metri, pentru a permite circulația navelor maritime cu capacități de 25.000 – 30.000 tdw (tone dead weight), care au pescaje mari.

Lățimea șenalului permite tranzitarea navelor dar în cazul în care continuarea bombardamentelor Rusiei ar fi concentrată asupra unor nave aflate la ancoră în rada portului, pe sectorul ucrainean, este posibil ca una sau mai multe epave să blocheze șenalul navigabil, cum s-a întâmplat în 1991 în cazul „Rostock”, când navigația pe Canalul Sulina a fost blocată de eșuarea motonavei „Rostock”.

Din cauza acelui accident naval, navigația pe Canalul Sulina și pe Dunărea Maritimă până în Porturile Galați și Brăila a fost restricționată până în 2005, când s-a reușit scoaterea la suprafață a epavei.  

Bombardamentele au distrus mai multe depozite și instalații portuare și au rănit 6 angajați ai portului

Potrivit informațiilor oficiale, în noaptea de 23-24 iulie, Rusia a efectuat un atac cu drone asupra Portului Reni, un număr de 15 drone „Shahed 136” atingându-și țintele.

În urma acestui atac au fost avariate clădirea Filialei Reni a Administrației Porturilor Maritime din Ucraina (AMPU) și a fost distrus în totalitate Turnul Port Control al AMPU.

Au fost bombardate trei depozite de cereale ale companiei „Trans Expo”, în care se aflau 3.500 de tone de cereale, mai multe depozite și rezervoare de benzină, dar și conducte ale companiei LLC „ Odesnaftoprodukt”.

A fost distrusă o macara portal cu o capacitate de încărcare de 200 de tone, precum și mai multe containere pentru depozitarea uleiului vegetal al companiei „Ukrchem LLC”. Au mai fost lovite de bombe stația de pompare și containerele din terminalul „Reni Oil”, deținut de „Kernel Group”.

Din fericire, a fost evitat un dezastru ecologic. După ce s-au scurs în apele Dunării 300 de tone de uleiuri, angajații companiei „Kernel Group” au reușit să oprească scurgerea uleiului.

Au fost răniți de schije 6 angajați ai Portului Reni, dispeceri portuari și muncitori portuari, care au fost transportați la spital. Nu sunt informații despre persoane care să fi decedat în timpul bombardamentelor.

Atacul cu drone al Rusiei a fost dat simultan și asupra Portului Ismail de la Dunăre, dar la Ismail apărarea antiaeriană a reușit să doboare mai multe drone.

La Reni, distrugerile au fost mari din cauză că în zonă nu este asigurată apărarea antiaeriană și încercările de doborâre a dronelor cu arme de calibru mic nu au avut șanse de reușită.