Există secții de poliție chineze în România? Precizările MAI

Publicat: 06 dec. 2022, 14:00, de Eliza Popa, în ACTUALITATE

Ministerul Afacerilor Interne(MAI) transmite că la nivelul instituției nu există un acord semnat cu autoritățile din China care să permită înființarea unor secții de poliție chineze pe teritoriul țării noastre.

„Ca urmare a articolelor în care se susține că «România s-ar afla printre țările în care China a înființat secții de poliție ilegale», Direcția Informare și Relații Publice transmite următoarele: La nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități.

Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă a României și pe cea internațională.

Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfășoară constant, conform competențelor, activități pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfășurate activități care să aducă atingere siguranței naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor”, menționează MAI.

12:20, 28.11.2024 • ACTUALITATE

Invazia tăcută și sigură a Chinei în economia și viața românilor

06:17, 28.11.2024 • ACTUALITATE

China este nervoasă în legătură cu evoluția relațiilor Rusiei cu Coreea de Nord

Există secții de poliție chineze în România? Dar în lume?
Autoritățile europene și din SUA investighează existența unor secții de poliție politică ale Beijingului în afara țării.Beijingul a înființat peste 100 de așa-numite secții de poliție în întreaga lume pentru a monitoriza, cerceta și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil. Folosind acordurile bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o prezență extinsă la nivel internațional, susține un nou raport împărtășit în exclusivitate cu CNN.

Organizația Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid, care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi potrivit cărora China operează 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de astfel de posturi în septembrie. Noul său comunicat – denumit „Patrulare și convingere” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul pe care inițiativele comune de poliție între China și mai multe națiuni europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, l-au jucat în pilotarea unei extinderi mai mari a stațiilor chinezești de peste hotare decât se știa până la apariția dezvăluirilor organizației.

Cine ar conduce secțiile de poliție chineze

Printre noile afirmații lansate de Organizația Safeguard Defenders se numără: faptul că un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, recrutați în mod expres în acest scop, pe lângă o dezvăluire anterioară potrivit căreia alți doi exilați chinezi au fost întorși cu forța din Europa – unul în Serbia, celălalt în Spania.Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezești pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești diferite ale Ministerului Securității Publice din China, active în cel puțin 53 de țări, în toate cele patru colțuri ale globului.

Aparent, ele au fost înființate pentru a ajuta expatriații din acele părți ale Chinei să își rezolve problemele în străinătate.

China nu este singura superputere acuzată

China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte pentru aplicarea legii sau în scopul persecuției politice în străinătate. Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a desfășurat substanțe chimice și radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să își asasineze foștii spioni – acuzații pe care Rusia le-a negat întotdeauna.

În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal legat de predarea extraordinară a suspecților de terorism de pe străzile Italiei la Guantanamo Bay după 11 septembrie 2001.

Sugestia de represiune pe scară largă a cetățenilor chinezi în țări străine vine într-un moment crucial pentru o națiune care se confruntă cu propriile tulburări în țară, pe fondul oboselii față de politica restrictivă a țării, zero-Covidiu, pe măsură ce începe cel de-al treilea mandat la putere al liderului Xi Jinping.

Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relație tot mai profundă cu multe dintre țările în care se presupune că au fost găsite noile secții de poliție, ceea ce ridică întrebări incomode pentru siguranța națională.

China neagă existența unor asemenea secții de poliție

Beijingul a negat faptul că administrează forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe din China a declarat în noiembrie pentru CNN: „Sperăm că părțile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă”. În schimb, China a susținut că facilitățile sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi cu sarcini precum reînnoirea permiselor de conducere.

De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulți cetățeni blocați în alte țări și blocați în afara Chinei, în imposibilitatea de a-și reînnoi documentele.

Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat pentru CNN că posturile din străinătate erau deservite de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației menționate susține că una dintre rețelele de poliție pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de stații. De asemenea, organizația a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la o secție din Stockholm.

Când ar fi apărut secțiile de poliție chineze

Raportul Safeguard Defenders susține că birourile neoficiale ale Chinei au apărut cu câțiva ani înaintea pandemiei. Organizația mai precizează că activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit,

Rapoartele lor au provocat investigații în cel puțin 13 țări diferite până în prezent și au redeschis o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China și națiuni precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.

Safeguard Defenders a descoperit rețelele de poliție în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre oamenii săi să se întoarcă în China chiar împotriva voinței lor. În baza datelor oficiale chineze, ar putea fi de aproape un sfert de milion de persoane din întreaga lume în perioada în care Xi a fost la putere.

„Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidența peste tot în lume, de a amenința oamenii, de a hărțui oamenii, de a se asigura că sunt suficient de temători pentru ca aceștia să rămână tăcuți sau să se confrunte cu riscul de a fi returnați în China împotriva voinței lor”, a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth.

Țările în care există acorduri de patrulare cu poliția chineză

Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul unor guverne succesive începând din 2015, a păstrat în mare parte tăcerea în timpul dezvăluirilor privind presupusele activități pe teritoriul său.

Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză – mai întâi la Roma și Milano – și mai târziu în alte orașe, inclusiv în Napoli, unde, în același timp, afirmă Safeguard Defenders, a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat într-o zonă rezidențială chineză aparent „pentru a descuraja în mod eficient infracțiunile de acolo”.

În 2016, un oficial al poliției italiene a declarat pentru NPR că poliția comună ar „duce la o cooperare internațională mai largă, la schimb de informații și la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale și teroriste care afectează țările noastre”.

Cu cine mai există acorduri de patrulare comună

China a încheiat, de asemenea, acorduri similare de patrulare comună a poliției cu Croația și Serbia între 2018 și 2019, ca parte a creșterii amprentei strategice a națiunii pe calea politicii externe definitorii a lui Xi, denumită Inițiativa Belt and Road.

Ofițerii chinezi au fost văzuți într-o patrulă comună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză. De asemenea, un oficial al poliției din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esențiale pentru „protejarea și atragerea turiștilor străini”.

Un raport din 2019 al Reuters a declarat că ofițerii chinezi s-au alăturat ofițerilor sârbi în patrularea din Belgrad pentru a ajuta la abordarea afluxului de turiști chinezi. Polițiștii chinezi nu aveau însă puterea de a face arestări.

Nu în ultimul rând, Safeguard Defenders mai spune că secțiile de poliție chineze au reușit să se impună și în Africa de Sud și în națiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.