Experții FMI cer taxe și impozite mai mari. Economia românească, în derivă

Experţii Fondului Monetar Internaţional le cer autorităţilor de la București să recurgă la taxe și impozite mai mari pentru a ține economia sub control, în ciuda avertismentelor venite din partea oamenilor de afaceri care spun că au ajuns la marginea prăpastiei.

Iată care sunt principalele propuneri ale FMI: impozitarea progresivă a veniturilor personale, majorarea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor produse cu cota standard de 19%, precum şi introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii.

Pe scurt, recomandările se traduc în noi taxe și impozite pentru companii într-o economie debusolată, care oricum se îndreaptă către recesiune, după cum susțin analiștii.

De altfel, oamenii de afaceri din România sunt mai mult decât îngrijorați cu privire la anul 2024, pe fondul creșterii costurilor operaționale și a evoluției inflației la un nivel în continuare foarte ridicat, după cum arată un raport Moneycorp România. 

România ar putea intra în recesiune tehnică chiar în primele luni din 2024, consideră o mare parte dintre investitori, ca urmare a scăderii activității industriale și accentuării problemelor de pe lanțurile economice. Iar la orizont se întrevăd deja marile provocări ale acestui an: accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvență/faliment a partenerilor, precum și efectele crizelor multiple la nivel internațional, generate de conflictele militare. Suficiente motive de îngrijorare pentru oamenii de afaceri români.

O singură cotă de TVA

În ciuda avertismentelor venite dinspre mediul de afaceri autohton, experții FMI spun că veniturile din taxe și impozite sunt prea mici în comparație cu cele înregistrate în alte țări.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti, în această săptămână, obiectivul fiind analiza recentelor evoluţii economice şi financiare, precum și revizuirea prognozelor macroeconomice. Experţii FMI prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor, atrăgând atenția că sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.

„Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale”, arată experţii FMI.

FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv. O altă opţiune este creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard.

Nu în ultimul rând, experţii FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili sau creşterea impozitării proprietăţilor, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

Perspective pentru 2024

Cât privește 2024, experţii FMI se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%, în contextul consolidării consumului şi cererii externe. De asemenea, inflaţia de bază ar urma să revină treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025.

Politica monetară trebuie să rămână una restrictivă până când vor apărea dovezi clare că inflaţia de bază urmează o traiectorie descendentă clară spre intervalul ţintă al BNR.

România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, dar instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.