Explicațiile concrete ale unei firme de sondaje pentru surpriza din turul I al prezidențialelor

Andrei Roman, CEO AtlasIntel, care a preconizat adjudecarea locului 2 în primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 de către Elena Lasconi (USR), a propus o serie de explicații pentru situația din turul 1 al alegerilor prezidențiale, în care candidatul independent Călin Georgescu, catalogat în presa mainstream internă și străină ca fiind suveranist, antieuropean și cu simpatii legionare și pro-ruse, a lovit de nicăieri și a fost subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie.

„Faptul că platforma utilizată cu precădere de Georgescu, TikTok, nu este printre cele pe care AtlasIntel le folosește în mod normal pentru culegerea de date a contribuit probabil în acest sens”, spune Roman, potrivit Hotnews.

Deşi Georgescu a fost cunoscut în anumite cercuri, cum ar fi cele legate de mediu şi de partidul AUR, nu a avut un profil electoral extins sau o promovare media consistentă care să-l plaseze pe radarul sondajelor naţionale. Mulţi dintre cei care nu sunt activ implicaţi în politică sau nu urmăresc în mod constant dezbaterile politice nu erau familiarizaţi cu el, punctează Ziarul Financiar într-un material publicat miercuri.

În perioada 14 octombrie – 21 noiembrie, au fost publicate sondaje pentru alegerile prezidenţiale 2024 realizate de Verifield, CURS, INSCOP, CIRA, AtlasIntel şi BCS.

Călin Georgescu a fost menţionat și în sondajul BCS de pe 11 noiembrie, în cel al INSCOP de pe 14 noiembrie, în cel al AtlasIntel de pe 14 noiembrie, în sondajul CIRA de pe 14 noiembrie, în sondajul Verifield de pe 16 noiembrie şi în sondajul AtlasIntel de pe 21 noiembrie, însă procentele care îi erau atribuite erau foarte mici, de 4% – 5%.

Toate aceste cercetări sunt realizate la nivel naţional, astfel că nu au fost intervievaţi şi românii din diaspora. De asemenea, sondajele au fost realizate faţă în faţă sau telefonic, adică nu au fost incluse platformele online, sugerează analiza ZF.

Prima oară când Călin Georgescu apărea cu o creștere importantă în sondaje a fost în 14 noiembrie, când era creditat de AtlasIntel cu cel mai mare scor de până atunci, 7.4%. Ultimul sondaj al AtlasIntel, din 22 noiembrie, o arăta pe Elena Lasconi în turul 2, cu o intenție de vot de 17,8%, iar cei patru candidați independenți (Mircea Geoană, Călin Georgescu, Cristian Diaconescu și Ana Birchall) depășeau cumulat 20% din opțiuni. Călin Georgescu avea 8,1% intenție de vot, fiind pe locul al cincilea.

Dintre casele de sondare, Verifield, care lucrează cu USR, o dădea în vinerea de dinaintea scrutinului pe Elena Lasconi la egalitate cu George Simion pe locul 2, cu 19%. Surpriza sondajului era independentul Călin Georgescu, care se afla pe locul 4, cu 10,6%, amintește Hotnews.

Și totuși, de ce nu s-a văzut Călin Georgescu în sondaje?

CEO AtlasIntel are „patru ipoteze principale și complementare” prin care se poate explica „uraganul” care a răsturnat toate calculele făcute până în ziua scrutinului.

În primul rând, acesta a invocat „mobilizarea unei baze «ascunse» de votanți. Mă refer la votanți care probabil nu ar fi mers la vot dacă nu erau mobilizați de Călin Georgescu, pentru că de obicei nu sunt interesați și nu participă la procesul electoral”, este prima explicație a lui Roman.

A doua ipoteză este incapacitatea PSD și PNL de a mobiliza electoratul fidel: „O analiză spațială a rezultatelor indică rezultate extrem de diferite între comune vecine în spațiul rural. În multe dintre acestea, candidații PSD și PNL au performat foarte bine, însă în și mai multe Călin Georgescu a reușit ori să se impună ori să aibă o performanța mai stabilă decât cea obținută de Ciolacu și Ciucă. Mobilizarea reușită de PSD și PNL la alegerile locale s-a repetat, dar nu la scara pe care am fi așteptat-o în mod normal”.

Andrei Roman a luat în calcul și metoda prin care Călin Georgescu și-a făcut campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2024, metodă prin care a stârnit „un val spontan de ultimă oră”, în timp ce candidații partidelor clasice erau ocupați să se atace reciproc: „Tehnica de campanie utilizată de Călin Georgescu, prin post-uri și videouri virale pe rețele de socializare, a profitat de lipsa alternativelor: Ciolacu a suferit de pe urma scandalului Nordis, în timp ce Geoană și Lasconi erau atacați constant în media tradițională, iar Ciucă nu a reușit să se diferențieze de ceilalți candidați în timpul campaniei. Un nivel scăzut de entuziasm pentru toți ceilalți candidați vs apariția fulminantă a unei soluții salvatoare tocmai în faza finală a campaniei poate explica o aderență tardivă și un vot cristalizat pentru Georgescu doar în ziua scrutinului”.

Necunoscutele rămase și „spirala tăcerii”

Cu toate acestea, în opinia directorului AtlasIntel mai sunt necunoscute în ceea ce privește scorul mare obținut de Călin Georgescu. „Chiar și cu aceste ipoteze complementare, există în continuare aspecte care rămân greu de explicat. De exemplu: erorile sondajelor exit-poll. La momentul unui exit poll niciuna din cele patru ipoteze prezentate mai sus nu ar mai trebui să fie valabile în mod normal. În cazul exit-pollurilor au existat probabil greșeli de eșantionare”, crede Roman.

Acesta a adăugat că a existat probabil și o subreprezentare structurală a votului lui Georgescu în sondajele Atlas, chiar dacă acestea erau cele în care el apărea cu scorurile cel mai ridicate.

„Având în vedere că sondajele Atlas se bazează pe metodologia de recrutare digitală aleatorie și bazându-ne pe experiențele anterioare din România și din alte țări, una din ipotezele pe care le-am avut în vedere la aceste alegeri era o posibilă suprareprezentare a lui Georgescu prin prisma nivelului ridicat de prezență digitală a susținătorilor săi”, subliniază Roman.

Mai mulți analiști au adus în discuție ideea „spiralei tăcerii”. Într-o analiză detaliată realizată de Ziare.com imediat după alegeri, profesorul de sociologie Cătălin Stoica a explicat atunci de ce nu ar trebui scoase vinovate institutele de sondare, ci înțelese raționamentele din spatele rezultatului.

„Nu aș sări foarte mult să bat moneda pe un așa-zis mare eșec al institutelor de sondare, dar sigur că ele ar trebui să-și facă o analiză proprie pentru a vedea unde au greșit. Foarte important este că un eșec similar am întâlnit și în Statele Unite, atât în 2016, când a câștigat Donald Trump primul mandat și, într-o mai mică măsură, la alegerile din acest an tot din America”, spune Stoica, fost director CURS, actualmente profesor universitar la SNSPA.

Prima problemă pe care o întâlnesc institutele de cercetare a opiniei publice este că anumiți votanți alegeau să nu răspundă la sondaj. A doua dificultate este dată de „spirala tăcerii”, „un fenomen de autocenzură” în care, chiar și atunci când institutele ajung la votanți, aceștia aleg să nu spună cu cine votează sau să indice o altă opțiune, pe motivul că opinia lor este una nepopulară.

„Deci, s-a întâmplat și la case mai mari. Din acest motiv l-au subestimat și pe Georgescu”, a mai declarat profesorul.

„Ca votanții să nu fie ridiculizați sau luați peste picior, ei spun, eventual, că l-au ales pe cel pe care îl votează cea mai mare parte a electoratului, dar în cabina de vot fac exact ce vor”, adaugă sociologul.

În unele sondaje de opinie, existau cifre care puneau procentul nehotărâților la 10-15% din cei care spuneau că se vor prezenta la urne. Chiar și când aceste cifre există, un institut nu are cum să presupună unde vor merge acești votanți. „Nu ai o soluție relativ infailibilă aici ca să-i aloci pe nehotărâți”, a mai arătat profesorul Cătălin Stoica.