Expoziție cu simboluri naziste în Capitală. Reacții dure din partea societății civile: „Superficială și lipsită de responsabilitate”

O expoziție găzduită în spațiile Malmaison din București a provocat reacții puternice de revoltă în social media, după ce mai mulți vizitatori au semnalat prezența unor simboluri naziste, precum svastici sau steaua nazistă, în lucrările prezentate. Autorul expoziției este Sorin Tara (cunoscut și ca von Neudorf), un artist controversat, acuzat în repetate rânduri de promovarea unor mesaje antisemite. Una dintre primele persoane care a semnalat public aceste elemente este Iulia Bădilăș, care a postat sâmbătă pe Facebook imagini și impresii de la eveniment.

Expoziția are loc într-un context politic și social tensionat, marcat de escaladarea fenomenului extremist în România. În 2024, partidele cu retorică de extremă dreaptă au obținut peste 40% din voturi în mai multe regiuni ale țării, pe fondul creșterii discursului neolegionar, antisemit și xenofob în spațiul public.

Institutul „Elie Wiesel”: „Tara nu e la prima abatere”

Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, a criticat dur prezența expoziției în spațiul Malmaison. Într-o declarație pentru presă, ea a subliniat recurența comportamentului artistului:

21:29, 03.03.2025 • SOCIAL

Expoziția ,,Mărțișorul – Povestea unei tradiții vii: De la Regina Maria la inima fiecăruia”

20:12, 14.02.2025 • ACTUALITATE

Furtul comorilor dacice din Olanda ține aurul principilor maghiari captiv în România, la muzeul din Târgu Mureș

„Sorin Tara nu este la prima abatere. A mai expus tablouri antisemite, inclusiv la o lună după masacrul comis de Hamas în Israel, pe 7 octombrie 2023. Este complet inacceptabil ca un astfel de conținut să fie prezentat public, fără o minimă reflecție asupra consecințelor.”

Comunitatea artiștilor din Malmaison se delimitează: „Un demers provocator și iresponsabil”

Comunitatea Artiștilor și Artistelor din Malmaison a reacționat duminică, 6 aprilie, pe pagina oficială Ateliere Malmaison, cu un mesaj prin care se delimitează de expoziție:

„În calitate de comunitate artistică, ne delimităm clar de expoziția aflată în prezent în aceste spații. Nu ne identificăm cu utilizarea unor simboluri cu încărcătură istorică problematică, folosite exclusiv pentru a genera controverse sau pentru a crea aparența unui demers provocator. Considerăm această abordare drept superficială și lipsită de responsabilitate, incompatibilă cu un spațiu public care își propune să fie deschis, incluziv și sigur pentru toți membrii societății.”

Organizatorii expoziției: „Un anarhist care penalizează toate ideologiile”

În ciuda reacțiilor dure din partea societății civile și a comunității Malmaison, organizatorul evenimentului, H’Art Gallery, prin vocea patronului Dan Popescu, a apărat expoziția și pe autorul ei. Într-o postare publică, acesta a minimalizat reacțiile celor scandalizați:

„Doamna se plîngea că din interacțiunea provocată chiar de ea la vederea lui Tara a avut parte de niște răspunsuri care ei i-au conturat părerea că e nazist. La întrebarea de ce ai svastici pe tine, răspunsul lui Tara a fost că nu e vorba de o svastică nazistă, ci că simbolul solar (omniprezent în India, spre exemplu) are legătură cu numele lui Sorin. NU, ești nazist, conchide doamna. Dacă însă ar fi acordat atenție expoziției mai mult decît cît se scrolează la o cafea ar fi realizat că Tara este un anarhist, un artist care penalizează toate ideologiile (…)”

În prezentarea oficială a expoziției, H’Art Gallery îl descrie pe Sorin Tara drept „fost profesor de istorie din zona Sibiului” și subliniază că arta sa este „un proces continuu de demascare a istoriei, a poveștilor colective care ne-au însângerat trecutul și ne debusolează prezentul”.

Ce spune legea: simbolurile fasciste și antisemitismul sunt interzise

Potrivit Ordonanței de Urgență 31/2002, România pedepsește prin lege apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei. Cu toate acestea, aplicarea legii a fost adesea neconsecventă, în special înainte de noiembrie 2024, când Parchetul General a început să deschidă dosare penale în baza acestei legislații.

Mișcarea Legionară și revizionismul postcomunist

Contextul istoric este esențial în înțelegerea reacțiilor publice la o astfel de expoziție. Mișcarea Legionară, apărută în anii 1920-1930, este considerată cel mai toxic produs politic și ideologic al României interbelice. Aceasta a fost responsabilă pentru asasinate politice, inclusiv ale premierilor I.G. Duca și Armand Călinescu, și ale istoricului Nicolae Iorga.

Criticile legionarilor vizau în special comunitățile minoritare, în primul rând pe evrei. Incapabili să câștige majoritatea electorală, au promovat asasinatul drept metodă politică. Istoricul Florin Anghel a explicat pentru G4Media cum imaginea Mișcării Legionare a fost reabilitată treptat după 1990:

„Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidabilă față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică. Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcării Legionare, considerându-le drept martiri, eroi, luptători anti-sistem.”

Antonescu și responsabilitatea pentru Holocaustul din România

Un sondaj realizat în 2021 de Institutul „Elie Wiesel” arăta că aproape 60% dintre români îl elogiază pe mareșalul Ion Antonescu, autorul Holocaustului din România. Decizia justiției de a-l declara criminal de război este definitivă din 2008.

Jurnalistul Petru Clej a subliniat într-un material pentru DW că Antonescu nu a avut nevoie de presiuni din partea Germaniei pentru a ordona exterminarea evreilor:

„Mișcarea Legionară, care era la fel de antisemită sau chiar mai antisemită decât Antonescu, nu a apucat decât să declanșeze Pogromul de la București din ianuarie 1941. Statul român, condus de Antonescu între 1940 și 1944, este responsabil de moartea a între 280.000 și 380.000 de evrei și 11.000 de romi.”

Aceștia au fost uciși fie direct de armata și jandarmeria română, fie de auxiliari ucraineni, fie au murit de foame, frig sau boli în cursul deportărilor din Iași, Basarabia, Bucovina și Transnistria.