Extremiștii europeni, în ofensivă. Viktor Orban și „deciziile proaste” ale Bruxeless-ului

Extremiștii câștigă teren în Europa, din Italia și până în Ungaria, iar unii analiști își pun problema cât de periculoasă este această ascensiune sau ar putea să fie, mai ales că anul viitor vor fi alegeri europene. Printre figurile marcante ale acestui curent se numără premierul maghiar Viktor Orban sau franțuzoaica Marine Le Pen.

Viktor Orban și Marine Le Pen (Partidul Adunarea Națională) se situează pe aceeași lungime de undă, de departe. De altfel, într-o întâlnire din septembrie 2023 la Budapesta, cei doi făceau un apel comun “la unirea eforturilor în fața ambițiilor imperialiste ale Bruxeless-ului, politicilor sale economice greșite și a inițiativelor pro migranți”.

Același discurs, cel puțin în ceea ce privește migranții, îl întâlnim și la austrieci sau la olandezi, state care ne-au blocat accesul la spațiul Schengen. Nu putem să nu remarcăm, însă, apropierea tuturor față de Moscova și admirația pentru președintele rus Vladimir Putin.

Mai nou, se pare că li se alătură și Ungaria, care a avertizat că ar putea vota împotriva extinderii Schengen dacă Bulgaria menţine taxa introdusă pe gazul natural rusesc care tranzitează țara. Ori, se știe unde ajunge gazul rusesc.

La olandezi, avem de-a face cu partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders, cu poziție anti-imigrați și eurosceptic, câștigătorul alegerilor din acest an. La austrieci, crește puternic Partidul Libertății (FPÖ), o formațiune de extremă dreaptă care are poziții și mai tranșante privind migrația, comparativ cu poziția guvernului condus de Karl Nehammer, cel care a dat lovitura de grație României în decembrie 2022.

Nu putem face abstracție nici de Italia, reprezentată de Giorgia Meloni, liderul Partidului Italiei (FdI) sau de Germania, unde formațiunea Aufbruch Frieden-Souveränität-Gerechtigkeit cere chiar desființarea nici mai mult nici mai puțin a NATO.

Avertismentul lui Orban

Premierul maghiar Viktor Orban este renumit pentru pozițiile sale extremiste, care produc bătăi de cap la Bruxelles. Ultima dovadă este declarația lui Orban care spune că Bruxelles-ul a luat o „decizie proastă”, când a ales să înceapă discuţiile de aderare cu Kievul, iar Ungaria „nu va plăti costurile financiar şi economic”.

Ungaria va putea opri ulterior procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va fi necesar, a avertizat Orban vineri, la radioul de stat ungar.

Premierul maghiar s-a opus aderării Ucrainei la UE și s-a abținut joi de la decizia UE. Dacă Uniunea Europeană vrea să-și modifice bugetul actual, atunci va fi „o ocazie extraordinară pentru Ungaria să spună că ar trebui să primească banii la care are dreptul”.

Factorii de decizie din UE „trebuie să suporte costurile acestei decizii”. Statele membre ale UE au vrut „să meargă în această direcţie prin ceartă” şi Ungaria a avut şansa să avertizeze că „aceasta este o decizie proastă”, a precizat Orban.

„Dacă interesele fermierilor unguri trebuie protejate, atunci Ungaria va aplica frâna de mână – să nu existe nicio îndoială în legătură cu aceasta”, a avertizat premierul maghiar.