Extremă urgență! Hidroelectrica și Romgaz scapă de evaluarea de mediu pentru câteva investiții vitale

Hidroelectrica a cerut să i se deblocheze proiectele de finalizare a unor investiții majore iar Guvernul și președintele Iohannis i-au făcut pe plac. Și Romgaz s-a strecurat cu un proiect major.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a Ordonanţei de urgență pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, prin care zece proiecte, nouă ale Hidroelectrica și unul al Romgaz vor fi scutite de evaluare de mediu și de interdicția defrișării.

”Având în vedere caracterul strategic al proiectelor de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, este necesară asigurarea posibilității realizării acestora până în anul 2026”, se spune în nota de fundamentare a OUG amintite. Mai exact, dacă se menține birocrația pentru avizare a continuării acestor proiecte, se depășește perioada de finalizare a investițiilor dincolo de 2026, limita maximă de timp pentru terminarea acestora, potrivit PNRR.

Prin finalizarea și punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice din anexa la ordonanța de urgență, respectiv:

Primele zece investiții aparțin Hidroelectrica iar ultima aparține Romgaz, ambele companii de stat.

Se adaugă astfel, producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului.

Hidroelectrica s-a plâns de mai multe ori că investițiile sale majore sunt blocate

Hidroelectrica a invocat în mai mult rânduri că amplasamentele unor investiții-cheie precum hidrocentralele din Defileul Jiului au fost incluse în arii naturale protejate, a căror legislație a intrat în vigoare după aprobarea proiectelor și demararea lucrărilor, finalizarea acestor obiective este imposibilă, inclusiv din cauza proceselor în instanță cu organizațiile de mediu.

Ținând cont de necesitatea eficientizării procesului de evaluare a impactului de mediu care se realizează la nivelul agențiilor teritoriale de mediu, în sensul de a crea premisele legale pentru ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să realizeze evaluarea prin structurile proprii de specialitate, luând în considerare faptul că indicatorii tehnico – economici aferenți proiectelor de investiții au fost aprobați prin acte normative specifice reglementarilor în vigoare la momentul de referință, motiv pentru care este necesară actualizarea acestora si a bugetului alocat, având în vedere faptul că se impune realizarea cu celeritate a tuturor etapelor specifice si pentru o mai facila implementare a lucrărilor de investiții, a fost elaborat prezentul proiect de ordonanță de urgență care vizează adoptarea următoarelor măsuri:

1. Obiectivele de investiții prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, declarate ca fiind proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,  și sunt proiecte de interes național/importanță/securitate națională, pentru a căror realizare este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și după caz, scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național în condițiile din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Indicatorii tehnico-economici aferenți proiectelor din Anexa se actualizează și se aprobă de către Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” – S.A., prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificările și completările ulterioare și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare.

Hidroelectrica va suporta, daca este cazul costurile aferente scoaterii definitive a terenurilor din fondul forestier național în condițiile din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Huila și lignitul vor fi scoase pe bară

În conformitate cu angajamentele României asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență a României adoptat prin Decizia Consiliului Uniunii Europene din data de 3 noiembrie 2021, încetarea producerii energiei electrice pe bază de  lignit și huilă trebuie să se realizeze până la data de 31 decembrie 2032, prin retragerea din exploatare și închiderea și conservarea capacității energetice totale instalate  pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW.

Modificările și completările Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 334/2022, vizează în primul rând, implementarea observațiilor Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea Jalonului nr. 114 aferent Planului Național de Redresare și Reziliență reprezentat de intrarea în vigoare a Legii privind decarbonizarea sectorului energetic.

Jalonul nr. 114 face parte din cererea de plată nr. 2 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de aproximativ 2,8 miliarde EUR, și reprezintă jalonul asumat de România în ceea ce privește decarbonizarea sectorului energetic. Observațiile Comisiei Europene vizează identificarea clară a mecanismului de scoatere din exploatare și introducere în conservare pentru capacitatea energetică de 660 MW din cadrul grupurilor energetice Turceni 7 și Rovinari 3, precum și modul de activare a acestor capacități energetice pe perioada 2023-2025 în vederea activării în mod exclusiv pentru asigurarea adecvanței Sistemului Energetic Național, precum și mecanismul de compensare, în afara pieței energetice, a utilizării acestor capacități.