Facultăţile care pregătesc șomeri cu diplomă. Lista specializărilor considerate fără viitor

Facultăţile din România au multe specializări care nu le conferă nicio siguranţă studenţilor că îşi vor găsi de muncă, după absolvire.

Facultăţile fără viitor

Un recent clasament realizat cu ajutorul inteligenței artificiale a scos în evidență un adevăr incomod: există facultăți pe care tinerii le aleg din pasiune, dar care, din păcate, nu oferă garanții reale pe piața muncii. Acestea sunt adesea o oază de lumină pentru visători, însă pentru cei care urmăresc o carieră stabilă, pot fi o alegere riscantă.

Tinerii, la scurt timp după finalizarea liceului, trebuie să ia o decizie majoră privind studiile superioare. Cei care nu sunt atrași de științele exacte, optează pentru domenii umaniste sau artistice. Însă, realitatea îi lovește pe mulți după absolvire, când constată dificultatea găsirii unui loc de muncă.

07:45, 06.04.2025 • Internațional

Trump a distrus un portret și o carieră, dar a primit unul nou din Rusia – totul cu un click pe Truth Social

09:43, 20.03.2025 • Dezvăluiri

Exproprierea în numele „interesului național” – Statul român se răzbună pe proprietari prin despăgubiri inadecvate: cazul Jilț Nord

În contrast, domenii precum IT-ul, medicina, ingineria sau contabilitatea rămân în topul cererii de pe piața muncii, motiv pentru care părinții își îndeamnă copiii către aceste direcții. Tinerii, însă, preferă uneori să urmeze facultăți mai ușoare sau mai apropiate de pasiunile lor.

Lista specializărilor „pentru suflet, nu pentru carieră”

Topul celor cinci facultăți „pentru suflet, nu pentru carieră” include Filosofia, Istoria, Literele, Artele Plastice și Studiile de Gen. Deși unele dintre acestea oferă șansa unei cariere didactice, prin completarea modulului psihopedagogic, ele nu garantează un loc de muncă stabil.

Totuși, perspectiva angajatorilor s-a schimbat: accentul cade din ce în ce mai mult pe abilități, nu pe diplome. Bogdan Badea, CEO eJobs, susține că studiile sunt irelevante pentru majoritatea joburilor și că diploma devine secundară în fața competențelor reale.

„Poţi să fii programator şi să te angajezi vânzător, poţi să fii inginer şi să te angajezi pe marketing, nu au nicio relevanţă. Compania la care te angajezi nici măcar nu te întreabă de diploma pe care o ai“, a spus el pentru ZF.

Problema este, însă, una de sistem: facultățile nu își actualizează constant programele, iar companiile nu comunică suficient ce caută. O legătură mai strânsă între mediul academic și cel profesional ar putea preveni aceste dezechilibre și ar oferi tinerilor șanse reale de integrare pe piața muncii.