Fără tarife dinamice pe ore de vârf și taxă pe anularea cursei la Uber și Bolt

Consiliul Concurenţei cere să dispară tarifele dinamice și taxele pentru anularea curselor la companiile de transport alternativ, precum Uber, Bolt, Free Now sau Black Cab.

”Consiliul Concurenţei propune impunerea unor standarde şi reglementări pentru protejarea consumatorului de potenţiale probleme ce pot apărea în contextul utilizării serviciilor de transport alternativ intermediate de platforme digitale („ride-hailing”). Transparenţa tarifelor, algoritmii de preţ, soluţii de mobilitate urbană şi lansarea unui cadru de dezbatere privind independenţa şoferilor sunt principalele aspecte analizate de Consiliul Concurenţei în cadrul unei anchete sectoriale privind transportul alternativ de persoane”, arată autoritatea de concurenţă.

Având în vedere că tariful final al unei curse este format din două componente, tariful standard şi o componentă dinamică (un multiplicator determinat pe baza mai multor factori), Consiliul Concurenţei recomandă ca toţi utilizatorii aplicaţiei, fie că sunt şoferi sau pasageri, să fie notificaţi prin aplicaţie şi alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului (standard) – preţ/km.

”De asemenea, practica tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient şi transparent variaţia tarifului în funcţie de condiţiile existente la un anumit moment”, mai arată autoritatea. În privinţa modului de afişare a tarifului în cadrul aplicaţiei, pasagerii ar trebui să aibă acces la anumite informaţii esenţiale, care să le permită să ia decizii informate (de exemplu, nivelul multiplicatorului de preţ).

Clienții trebuie să vadă și ei harta cu zone dinamice

Totodată, Consiliul Concurenţei propune ca şi clienţilor să le fie pusă la dispoziţie o interfaţă (principală sau opţională) cu marcarea zonelor de tarif dinamic, cum este cea pusă la dispoziţie conducătorilor auto.

O altă recomandare se referă la schimbarea politicii privind anularea curselor de către şoferi, la ora actuală existând o asimetrie de tratament din partea operatorilor platformelor faţă de şoferi, respectiv pasageri. Astfel, şoferii pot anula gratuit cursele, comparativ cu pasagerii care sunt taxaţi pentru anularea curselor. Aceasta poate conduce la situaţii inconfortabile pentru pasageri (ex. creşterea nejustificată a timpului de aşteptare, imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiţii date etc.).

Pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane, autoritatea de concurenţă recomandă implementarea unei soluţii de mobilitate urbană (incluzând şi o aplicaţie mobilă), care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, şi alte opţiuni de transport urban. Aplicaţia ar putea oferi şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorităţi (ex. transportul public de suprafaţă, transportul subteran şi chiar transportul feroviar – la nivel naţional). Implementarea unei astfel de aplicaţii necesită o abordare unitară la nivel naţional.

”În contextul tendinţei tot mai multor state europene de a reglementa statutul şoferilor ca angajaţi, autoritatea de concurenţă propune alegerea unei soluţii care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ şi care să nu inhibe motivaţia operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenţei propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul şoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenţei şoferilor este esenţială pentru o bună funcţionare a pieţei”, precizează instituţia.

În ceea ce priveşte segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităţilor locale privind numărul de autorizaţii de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul şoferilor de ride-hailing a crescut. În acelaşi timp, o mare parte dintre şoferii de taxi au început să utilizeze aplicaţii integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a-şi oferi serviciile.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă reevaluarea menţinerii reglementărilor care limitează, în mod artificial, nivelul de concurenţă între serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizaţii, tariful reglementat şi obligativitatea taximetriştilor de a colabora cu un dispecerat şi de a plăti tariful aferent acestui serviciu.

Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piaţa din România, se constată că toţi operatorii de transport alternativ sunt localizaţi, în realitate, în afara ţării, având o prezenţă globală. În cazul Uber şi Bolt, contravaloarea curselor este încasată direct de companiile din afara ţării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entităţile de la nivel naţional au atribuţii şi drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii (ex. pentru servicii de marketing) prestate către companiile din grup, din afara ţării.

Ca urmare, autoritatea de concurenţă consideră că modul de funcţionare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiţii de transparenţă şi legalitate (inclusiv în ceea ce priveşte conformarea la normele fiscale). Serviciile de ride-hailing au apărut ca o alternativă la serviciile tradiţionale (de tip taxi), diferenţiindu-se faţă de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalităţile de comandă şi plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcţie de condiţiile pieţei, sistemul de review-uri etc.

Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de trei mari companii Uber, Bolt şi Free Now, în optsprezece oraşe din România, Uber şi Bolt acoperind peste 90% din cursele efectuate şi practicând niveluri apropiate ale tarifelor. În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creşteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piaţa şi-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieţei. Varianta preliminară a raportului privind segmentul serviciilor de transport alternativ poate fi consultat pe pagina web a Consiliului Concurenţei, timp de 30 de zile.