Corupție instituționalizată la Direcția Antifraudă – Inspector de la Constanța condamnat la patru ani cu executare

În cei zece ani de la înființarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, au fost trimiși în judecată nu mai puțin de 25 de inspectori antifraudă din București și județele Constanța, Hunedoara, Sibiu și Suceava.

Infracțiunile pe care inspectorii antifraudă le-au săvârșit de-a lungul timpului sunt foarte diverse, de la simpla luare de mită și favorizarea făptuitorului, până la fals intelectual și abuz în serviciu.

Fenomenul coprupției în rândul inspectorilor antifraudă a debutat la Sibiu, sau cel puțin atunci au început să „pice” în mâinile procurorilor, în 2014, la mai puțin de un an de la constituirea efectivă a DGAF prin OUG 74/2013, emisă de guvernul Ponta.

Practic, Ponta a înlocuit defuncta Gardă Financiară cu Antifrauda Fiscală, iar scopul era ca fenomenul evaziunii fiscale să fie combătut mult mai eficient, gradul de colectare a dărilor către stat să crească substanțial, iar locul comisarilor cărora li se dusese vestea că sunt abuzivi și șpăgari să fie luat de inspectori antifraudă incoruptibili.

Nimic mai fals și mai greșit, căci cei care s-au prezentat la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de inspectori antifraudă au fost aceiași comisari ai fostei gărzi financiare, aceiași juriști sau referenți.

Însă, arestările și condamnările inspectorilor antifraudă au luat amploare începând cu anul 2019. La sfârșitul lunii ianuarie, biroul de presă al Direcției Naționale Anticorupție comunica faptul că procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Constanța dispuneau punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile față de TALA DUMITRU-DANIEL, inspector antifraudă din cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă 2 Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, favorizarea făptuitorului, folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

La data de 15 februarie 2019, inculpatul Tala Dumitru-Daniel a semnat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției – 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Aproape toți inspectorii antifraudă acuzați de comiterea infracțiunilor au încheiat cu procurorii DNA acorduri de recunoaștere a vinovației, iar pedepsele pe care le-au primit s-au rezumat la condamnări cu suspendare și interzicerea drepturilor de a fi aleși în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat.

Cu o singură excepție: Răucescu Costel de la Direcția Antifraudă Fiscală 2 Constanța.

Comerciant: „Am luat 500 de lei de la gura copiilor”

„Față de inculpatul Răucescu Costel, la data de 12.03.2021, s-a dispus măsura controlului judiciar într-un dosar penal aflat pe rolul Serviciului teritorial Ploiești, în care, față de inculpat, inspector antifraudă, s-a efectuat urmărirea penală sub aspectul infracțiunii de luare de mită.”

Paragraful de mai sus reprezintă un fragment din răspunsul oferit de Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție la solicitarea a doi jurnaliști care au monitorizat o infracțiune de luare de mită săvârșită de un inspector din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

RĂUCESCU COSTEL era la data faptelor inspector la Serviciul de Control Antifraudă 4 Constanța. Câștigase postul printr-un concurs susținut în noiembrie 2013, adică chiar de la înființarea DGAF.

Absolvent de Drept, Răucescu lucrase anterior promovării examenului de la Antifraudă ca jurist la firma soției sale și, spun surse din Constanța, chiar la Garda Financiară, deși comportamenul său semăna mai degrabă cu al unui procuror comunist.

Direcția Regională Antifraudă Fiscală Constanța își are aria de competență teritorială pe raza județelor Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Vrancea și Buzău. Lui Răucescu îi plăcea la Buzău, dar și buzoienii îl plăceau pe Răucescu.

Scopul principal al funcției publice deținute de Răucescu era prevenirea, descoperirea și combaterea actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală, prin exercitarea de controale operative și inopinate în domeniul economico – financiar, fiscal și vamal, la toate categoriile de contribuabili.

În perioada 08.03.2021 – 12.03.2021, Răucescu și o colegă de serviciu au efectuat activități de control operativ și inopinat la contribuabili care desfășurau activități comerciale în municipiul Buzău, iar la data de 11.03.2021, a pretins bani și a primit suma de 500 de lei de la un agent comercial, titular al PFA, în legătură cu neîndeplinirea unui act care intra în îndatoririle de serviciu, respectiv de a nu aplica sancțiunea contravențională pentru faptele constatate cu ocazia controlului efectuat în data de 08.03.2021.

Buzăul este un oraș mic, astfel că vestea că Răucescu a fost „arestat” s-a împrăștiat repede prin târg. Unii agenți comerciali plângeau, alții se bucurau. O parte dintre ultimii, cei care i-au și contactat pe cei doi jurnaliști, au relatat, sub protecția anonimatului, episoade care reprezentau acțiunile de control ale inspectorului antifraudă: „Hai, că scapi ușor, 2000 pentru mine, 2000 pentru Direcție!”

Cei care plângeau sunt cei care, atunci când jurnaliștii au mers să stea de vorbă cu ei pentru a-și completa investigația, nici măcar nu au recunoscut că au fost controlați de Răucescu. De exemplu, una dintre cele mai mari vânzătoare de flori din Buzău. Evident, nu dăm numele persoanei sau firmei, însă nu e deloc moral să ceri statului și administrației publice locale să te respecte, iar tu să faci blat cu Răucescu chiar în buricul târgului!

Imediat după discuțiile purtate cu cei doi jurnaliști, contrariat de intervenția acestora, inculpatul Răucescu Costel l-a contactat telefonic pe mituitor pentru a verifica dacă există vreo legătură între acesta și jurnaliști și pentru a se asigura ca, în cazul în care ar fi întrebat dacă i-a remis vreo sumă de bani, acesta să nege

În ziua de 08.03.2021, Răucescu și colega sa au început activitatea de control, prezentându-se la piața de flori din municipiul Buzău, unde funcționează mai multe spații – tarabe la care se comercializau flori și mărțișoare.

La una dintre tarabe, amplasată într-o căsuță din lemn, inspectorii au constatat inexistența casei de marcat și au discutat cu M.L. care le-a precizat că titularul contractului de închiriere pentru spațiul respectiv este PFA V.P. al cărui titular este concubinul său.

Fără să întocmească vreun act de constatare, Răucescu i-a lăsat persoanei M.L. numărul său de telefon pentru a fi sunat ulterior de către V.P., ceea ce s-a și întâmplat, inspectorul antifraudă invitântu-l pe V.P. la o discuție la pensiunea unde era cazat în interes de serviciu.

Discuția dintre martor (agentul comercial) și inspectorul Răucescu a avut loc la o masă, pe terasa restaurantului pensiunii, de față fiind și unul dintre jurnaliști care, prezentat de denunțătorul V.P. ca fiind șoferul său, a stat la o masă alăturată și a înregistrat discuția cu telefonul mobil.

Inițial, Răucescu nu își mai aducea aminte care era situația lui V.P., indiciu că în acea zi lăsase numarul său de telefon la mai mulți comercianți cu probleme de natură care să le atragă sancționarea de către inspectorul anifraudă. De altfel, în ziua în care jurnaliștii au efectuat filajul la Răucescu, în restaurantul și spațiul dedicat unde inspectorul antifraudă își avea temporar biroul de inspector antifraudă au intrat mai mulți agenți economici buzoieni.

După ce V.P. i-a explicat lui Răucescu situația financiară precară pe care o are, că toată marfa lui valorează doar 4000 de lei, inspectorul antifraudă l-a amenințat că îl amendează cu suma de 10.000 de lei și îi suspendă activitatea, că nu-i mare lucru.

„E greu. N-am ce să vă zic acuma… sunt cu colega și cred că ne auzim. Ne auzim ori la Constanța, ori aici, dacă zici să nu ești până vineri. Te chem eu. Vii la plajă! Ce să-ți fac?”

După ce comerciantul buzoian l-a întrebat pe Răucescu cum poate rezolva problema, mai ales că urma să plece din localitate cu treburi, dar că se întoarce peste trei zile, inspectorul antifraudă i-a spus să-l caute atunci pentru a găsi o soluție convenabilă pentru amândoi.

În urma acestei discuții, percepția lui V.P. a fost că inspectorul antifraudă „blufează, în sensul că vrea bani de la el pentru că pe tot parcursul discuției nu i-a solicitat nici un act și nu era interesat de acele documente care lipseau de la punctul de lucru”.

Discuția telefonică și întâlnirea cu inspectorul Răucescu au fost relatate celuilalt jurnalist, care a hotărât să se implice prin prisma realizării unei investigații jurnalistice, întrucât din situația expusă rezulta că inspectorul Răucescu i-a dat de înțeles lui V.P că, în schimbul unei sume de bani, nu l-ar fi sancționat pentru abaterile constatate.

În data de 11.03.2021, în jurul prânzului, V.P. l-a sunat pe Răucescu, aflat la acel moment într-un control în zona Complexului Comercial „OMI” pe strada Transilvaniei. În conversația telefonică purtată, deși V.P. l-a întrebat pe Răucescu cu ce documente să se prezinte, acesta nu a dat un răspuns concret, însă i-a cerut mai multe detalii despre locația punctului său de lucru și împrejurările controlului și realizând în cele din urmă despre cine este vorba, a afirmat: „Aha! Hai, veniți până pe Transilvaniei! Ne vedem aicea și mai vedem ce… ce găsim. Da?”

La această întâlnire, V.P. a fost însoțit de cei doi jurnaliști care, aflându-se într-un alt autoturism, au filmat deplasarea martorului pe strada Transilvaniei, discuția fiind înregistrată de primul cu sprijinul tehnic acordat de cei doi martori.

Materialul audio-video realizat de jurnaliști a fost relevant pentru demonstrarea intenției infracționale a inspectorului Răucescu și a arătat modalitatea în care acesta l-a lăsat pe V.P să înțeleagă că situația se putea rezolva favorabil în schimbul unei sume de bani.

La Complexul Comercial „OMI”, V.P. s-a prezentat cu actele firmei și documentele justificative, dar Răucescu nu a fost interesat de documente. În schimb, i-a spus comerciantului că se mai gândește și l-a invitat în după-amiaza aceleiași zile la restaurantul pensiunii, unde era cazat în interes de serviciu.

Anterior întâlnirii cu inspectorul antifraudă ce urma să aibă loc la ora 16.00, V.P. a pregătit suma de 1.000 de lei, formată din bancnote de 50 de lei, care au fost fotografiate și filmate de cei doi jurnaliști, împachetând într-o hârtie suma de 500 de lei pentru a fi remisă inculpatului, diferența păstrând-o într-un alt buzunar astfel încât să o poată remite acestuia în situația în care ar fi fost nemulțumit cu 500 lei.

V.P. s-a deplasat cu autoturismul său la pensiunea indicată de Răucescu, iar jurnaliștii cu un alt autoturism. Unul dintre jurnaliști a rămas în autoturism pentru a înregistra video zona complexului turistic și a asculta în timp real discuțiile care urmau a fi purtate de V.P. cu inspectorul, iar celălalt jurnalist a intrat în restaurant.

Întâlnirea dintre V.P. și inspectorul Răucescu a avut loc într-o sală a complexului turistic aflată la etaj și încă de la începutul discuției, inspectorul i-a reiterat lui V.P. sancțiunea la care era pasibil de această dată pentru lipsa documentelor de proveniență, indiferent de valoarea mărfii comercializate.

Răucescu l-a întrebat pe V.P. dacă s-a gândit bine având în vedere discuția purtată în aceeași zi, în zona Complexului „OMI”, iar la răspunsul acestuia afirmativ concomitent cu gestul de a duce mâna la buzunar pentru a scoate suma de bani, Răucescu i-a cerut să meargă în toaletă, întrucât locația respectivă era prevăzută cu camere de supraveghere. În toaletă, V.P. i-a înmânat suma de 500 lei lui Răucescu Costel.

„Am fost împreună la toaletă şi i-am oferit suma de 500 lei, spunându-i că aceşti 500 lei i-am luat de la gura copiilor, iar el mi-a spus „termină cu de-astea”, a luat banii, i-a numărat pe fugă, m-a însoţit spre uşă, s-a îndreptat în sala cealaltă unde erau draperii mari şi am auzit vocea altuia, am încercat să mă întorc ca să văd cealaltă persoană, însă el s-a îndreptat spre mine şi m-a întors către uşă, în acelaşi timp vorbind la telefon cu o doamnă căreia îi dădea aceleaşi indicaţii pe care mi le-a dat şi mie.„

În aceste împrejurări, jurnaliștii au sesizat situația telefonic la numărul de urgență 112 și la Direcția Generală Anticorupție.

În data de 28.04.2023, la aproape doi ani de la înregistarea dosarului penal pe rolul Tribunalului Buzău, inspectorul Răucescu Costel de la Serviciul de Control Antifraudă 4 Constanța din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Constața, a fost condamnat, fără acord de recunoaștere a vinovăției, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită.

În baza art.67 al.2 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a), b) și g) C.pen. și art. 289 al. 1 teza ultimă C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie în cadrul Ministerului Finanţelor Publice și toate autorităţile sau instituţiile din subordinea acestuia, pe o durată de 5 ani, urmând ca executarea pedepsei complementare să aibă loc potrivit art. 68 al.1 lit.c C.pen.

În baza art.65 al.1 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a), b) și g) C.pen. și art. 289 al. 1 teza ultimă C.pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie în cadrul Ministerului Finanţelor Publice și toate autorităţile sau instituţiile din subordinea acestuia, începând cu data rămânerii definitive a sentinţei și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Pedeapsa principală se execută în regimul prevăzut de art. 60 C.pen.

La data de 22.05.2023, pe rolul Curții de Apel Ploiești a fost înregistrat apelul condamnatului Răucescu Costel, fost inspector antifraudă. Au trecut deja patru termene, iar judecătorii încă nu au pronunțat o sentință definitivă.