Fenomenul Hikikomori: izolarea voluntară care cutremură Asia

În ultimele decenii, fenomenul hikikomori, cunoscut inițial în Japonia, a început să se răspândească cu rapiditate în întreaga Asie. Această formă extremă de retragere socială, în care indivizii se izolează complet de societate pentru perioade îndelungate, devine o problemă tot mai mare. În Coreea de Sud, China și Hong Kong, hikikomori devine o realitate care preocupă autoritățile și societatea civilă.

Originea fenomenului

Termenul „hikikomori” a fost introdus în anii 1990 în Japonia pentru a descrie tinerii care se retrag din viața socială, preferând izolarea totală în locuințele lor. Cauzele acestui fenomen sunt diverse, variind de la presiunea academică și profesională la dificultăți emoționale și psihologice. Fenomenul a fost inițial asociat cu adolescenții și tinerii adulți, dar se observă că afectează și adulți mai în vârstă.

Cazuri semnificative

Un exemplu edificator este cel al lui Sung O-hyun, un sud-coreean de 32 de ani care a trecut prin mai multe perioade de izolare. După un eșec profesional la 27 de ani, s-a închis în camera sa timp de trei ani. Recuperarea sa a fost lentă și a necesitat intervenția unor specialiști într-o „casă comună”, o instituție specializată în reintegrarea socială a hikikomori-lor.

În Hong Kong, Ah Mun, un alt caz notabil, s-a izolat în dormitorul său, iar familia sa a încercat fără succes să-l scoată din această stare. După multe luni, cu ajutorul serviciilor sociale, a reușit să revină în societate și acum ajută alți hikikomori să facă același lucru.

Statisticile alarmează

Conform unui studiu din 2019 realizat de Korea Institute for Health and Social Affairs, aproximativ 3% din populația Coreei de Sud cu vârste între 19 și 34 de ani a experimentat izolarea socială. În 2021, această cifră a crescut la 5%, ceea ce înseamnă aproximativ 540.000 de tineri coreeni. În Japonia, se estimează că 1,46 milioane de persoane trăiesc izolate, cu o prevalență mai mare în rândul bărbaților (60%).

În Hong Kong, se estimează că până la 50.000 de persoane sunt hikikomori, majoritatea fiind elevi de gimnaziu și liceu. Profesorul asociat Paul Wong de la Universitatea din Hong Kong subliniază că acest fenomen este în creștere și necesită atenție urgentă din partea autorităților.

Cauzele și consecințele izolării

Fenomenul hikikomori este adesea declanșat de factori precum presiunea academică, stresul profesional, problemele familiale și tulburările de sănătate mentală. Izolarea prelungită poate duce la depresie, anxietate și alte probleme psihologice grave. Psihanalistul Laura Pigozzi notează că acest fenomen reflectă o neliniște profundă a adolescenților și tinerilor adulți, care se confruntă cu provocări emoționale intense.

În Japonia, hikikomori afectează nu doar adolescenții, ci și adulți cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani. Aproximativ 21,5% dintre cei intervievați au declarat că au trăit în izolare între șase și 12 luni, iar 17,4% au petrecut între trei și cinci ani în această stare. Motivele includ pierderea locului de muncă și eșecurile personale.

Eforturi de reintegrare

Pentru a aborda această problemă, mai multe țări asiatice au dezvoltat programe de intervenție și suport pentru hikikomori. În Coreea de Sud, casele comune și centrele de consiliere oferă sprijin specializat pentru a ajuta tinerii să revină la o viață socială normală. În Japonia, există numeroase organizații non-guvernamentale care oferă consiliere și programe de reintegrare.

Pentru că nu mai suportăm lumea, așa cum este ea acum

Fenomenul hikikomori reprezintă o provocare majoră pentru societățile asiatice, evidențiind necesitatea unor soluții complexe și personalizate pentru a ajuta indivizii afectați să se reintegreze în societate. Eforturile concertate ale guvernelor, organizațiilor non-guvernamentale și comunităților locale sunt esențiale pentru a combate această problemă și a oferi suportul necesar celor care aleg să se retragă din viața socială. Pe măsură ce acest fenomen continuă să se răspândească, este vital să înțelegem cauzele sale profunde și să dezvoltăm strategii eficiente pentru a ajuta hikikomori să găsească din nou drumul către societate.

Fenomenul „hikikomori”, specific Japoniei, începe să își facă simțită prezența și în România, deși nu la aceeași amploare. Există însă o tendință de izolare socială, în special în rândul tinerilor, cauzată de factori precum pandemia de COVID-19, anxietatea și depresia.

Un studiu realizat de Organizația Salvați Copiii România a evidențiat creșterea numărului de copii și adolescenți care suferă de anxietate și depresie. Izolarea socială pe termen lung, schimbările din viața de zi cu zi și stresul indus de pandemie și de climatul social instabil au contribuit la aceste probleme. Adolescenții afectați prezintă simptome precum agresivitate, retragere socială, performanțe școlare scăzute și dificultăți de somn.

Deși nu există un studiu specific care să confirme exact prevalența fenomenului hikikomori în România, creșterea anxietății și a depresiei sugerează un trend similar de retragere din viața socială. Aceasta este o problemă emergentă care necesită atenție și intervenții adecvate pentru a preveni agravarea situației.

Mai multe centre de consiliere, precum cele administrate de Salvați Copiii, oferă suport gratuit pentru copii și adolescenți cu probleme de sănătate mintală, ceea ce este un pas important în combaterea acestui fenomen.