Fermierii români renunță să mai folosească îngrășăminte, calea sigură spre faliment

În România, devine tot mai greu pentru fermierii mici să facă agricultură, iar o mare parte dintre ei se îndreaptă către faliment, dacă nu au intrat deja. În lipsa banilor, s-a renunțat la utilizarea îngrășămintelor chimice, ceea ce va afecta serios producția acestui an, în condițiile în care oricum prețurile sunt mici.

Ori dacă sar peste verigile tehnologice, fermierii se vor trezi că vor avea nu doar o producție mică, ci și de slabă calitate.  

 „Particularii mici au renunțat să mai folosească îngrășăminte, iar producțiile vor fi cum vor fi. Va fi afectată calitatea și te arde la preț …eu spun că s-ar putea să nu fie nici 0,8 lei kilogramul la grâu, nu un leu cum s-ar vrea”, spune fermierul Andrei Dan, care lucrează peste 800 de hectare în localitatea Drănic din județul Dolj.  

Dacă nu este aplicată tehnologia, aceasta înseamnă faliment curat, spune și Fănel Pețanca, un fermier din Teleorman. El, de exemplu, a avut noroc că a achiziționat îngrășămintele undeva la un preț de 2100 lei/tonă, față de 4.000 lei/tonă, cât au fost nevoiți alți fermieri să plătească.

„Se vând ferme pe capete și se iau utilaje pe capete din fermă, este cazul fermierilor mai micuți care nu prea au avut ce le trebuie. Dacă nu faci nici ce depinde de tine, adică  tehnologie, în această situație ajungi. Așa n-ai cum, nu merge, te duci la fund, nu ai viitor”, afirmă Pețanca.

Despre fermierii care renunță la îngrășăminte vorbește și Costi Marinescu, reprezentantul firmei Profeco, care distribuie fertilizanți eco.

”Tendința multor fermieri este să nu mai folosească tot felul de produse, să taie, să taie…. buget redus, prețuri mici la cereale…Am făcut niște calcule și dacă obținem producții la grâu sub șase tone/ha, la floarea soarelui sub 3,5 tone/ha și rapiță tot cam așa sau porumb sub 8 tone/ha, ieșim pe zero, poate chiar pe minus. Dacă investim în minimal nu avem cum să trecem de 6 tone/ha la grâu, de 2,5 tone/ha la rapiță și floarea soarelui și de 6 tone/ha la porumb și atunci o să mai avem un an în care suntem pe minus. Eu consider că am ajuns într-o situație în care trebuie să facem tot ce depinde de noi ca plantele să se dezvolte și să estimăm că avem o producție bună, să ne luptăm cu aceste vremuri grele”, spune Marinescu.

Fără tratamente, apar bolile

În Oltenia, ca de altfel peste tot în România, agricultorii mai au și o altă mare problemă care se manifestă de vreo 3 ani: schimbările climatice, care dau bătăi de cap la toți fermierii, fie ei mari sau mici. Din cauza stresului termic, au apărut tot felul de boli, care cu greu pot fi ținute sub control, mai ales dacă nu sunt administrate tratamentele corespunzătoare. De șoareci nici nu mai vorbim.

„Am avut o iarnă blândă, în care plantele nu știu cum să reacționeze, încercăm să le ajutăm prin diverse metode pe care nu le-am mai folosit în anii trecuți. Ne-am confruntat cu diverse boli la cultura de cereale, cu care nu eram obișnuiți, cu viroze la grâu și păioase, din cauza temperaturilor. În toamnă, pe moment, nu ne-am dat seama cu ce ne confruntăm”, mai spune Andrei Dan.

În noile condiții de climă, culturile s-au decalat și s-a ajuns ca semănăturile să se facă mai târziu, față de ce știau fermierii ca fiind perioadă optimă. „Încercăm să ne adaptăm”, declară Andrei Dan, pentru că altfel nu există nicio șansă de a supraviețui în piață.