Fiica eroului independenței Myanmarului, condamnată de junta militară. Cine este Aung San Suu Kyi

Un tribunal din Myanmar a condamnat-o luni pe fosta şefă a guvernului civil din această ţară, Aung San Suu Kyi, la patru ani de închisoare pentru incitare la revolte publice şi încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, a anunţat un purtător de cuvânt al juntei, potrivit AFP.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace, înlăturată de la putere de către armată în februarie, „a fost condamnată la doi ani de închisoare în baza secţiunii 505 (b) şi la doi ani de închisoare în baza legii privind catastrofele naturale”, a declarat Zaw Min Tun pentru agenţia de presă franceză. Fostul preşedinte Win Myint a primit aceeaşi pedeapsă, a spus Min Tun, adăugând că cei doi nu vor fi duşi la închisoare pe moment. „Ei vor trebui să facă faţă altor acuzaţii din locurile unde se află acum” în capitala Naypyidaw, a precizat purtătorul de cuvânt, fără a da mai multe detalii.

Aflată în arest la domiciliu de la reţinerea sa la 1 februarie, fosta lideră de facto din Myanmar Aung San Suu Kyi, în vârstă de 76 de ani, este judecată din iunie pentru o multitudine de infracţiuni, printre care import ilegal de walkie-talkie-uri, revoltă, corupţie sau incitare la tulburări publice. Mulţi observatori denunţă un proces politic menit să o neutralizeze pe câştigătoarea alegerilor din 2015 şi 2020. În timpul primei ei înfăţişări în instanţă, Aung San Suu Kyi a jurat că partidul său, Liga Naţională pentru Democraţie (LND), va rezista şi le-a cerut adepţilor să rămână uniţi.

A devenit una dintre cele mai cunoscute militante din lume

Aung San Suu Kyi a fost mulți ani disidentă. Ea a fost ținută 15 ani în arest la domiciliu de junta militară care se afla la putere și a devenit una dintre cele mai cunoscute militante din lume. De altfel, în 1991, ea a primit Premiul Nobel pentru Pace ca o recunoaștere a luptei sale pentru drepturi democratice.

După ce în 2011 regimul militar din Myanmar, aflat sub sancțiuni internaționale, a dat unele semne de flexibilitate, alegerile organizate în această țară în 2015 au fost câștigate detașat de partidul lui Aung San Suu Kyi. Constituția nu i-a permis însă fostei disidente să devină președinte, pentru că soțul și copiii acesteia sunt cetățeni străini, așa că a fost creată pentru ea funcția de consilier de stat, un rol echivalent cu acela de prim-ministru. 

Aung San Suu Kyi este fiica eroului independenței Myanmarului (fosta Birmanie), generalul Aung San. Acesta a fost asasinat când ea nu avea decât 2 ani, chiar înainte ca Myanmarul, colonie britanică, să-și declare independența în 1948. Totuși, după ce a Aung San Suu Kyi a devenit conducătoarea Myanmarului (în 2015) ea a fost criticată la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor Rohingya. În 2017, sute de mii de etnici Rohingya s-au refugiat în Bangladesh-ul vecin, din cauza unei represiuni armate deosebit de dure care a început după câteva atacuri soldate cu morți asupra unor secții de poliție din statul Rakhine. Foștii susținători pe care Aung Suu Kyi îi avea pe plan internațional au acuzat-o că nu a făcut nimic ca să oprească violurile, crimele și posibilul genocid și i-au reproșat că a refuzat să condamne armata – încă puternică și influentă în țară – sau măcar să recunoască atrocităție. Unii au spus că Aung San Suu Kyi e un politician pragmantic, care încearcă să conducă o țară multietnică cu o istorie complexă. Totuși, la o audiere care a avut loc în 2019 la Curtea Internațională de Justiție din Haga, ea a luat apărarea armatei, ceea ce a șocat și i-a șters mult din reputația bună de care se bucura pe plan internațional. 

Însă în țară, lidera LND, „Doamna”, cum i se spune, continuă să se bucure de sprijinul larg al populației budiste, majoritare, care nu îi privește cu ochi buni pe etnicii Rohingya.