Finanțare de 216 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea unor clădiri culturale
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a semnat, joi, Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 216 milioane de euro, destinat Proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit şi modernizarea unor clădiri culturale din România.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Culturii, costul total net al proiectului se ridică la 270 milioane euro, din care 216 milioane euro (80%) din împrumutul BDCE şi 54 milioane euro (20%), contribuţia de la bugetul de stat.
„Sectorul cultural are în continuare nevoie stringentă de investiţii, mai ales în cazul edificiilor de mare anvergură, aflate într-o stare precară şi imposibil de finanţat din surse nerambursabile, disponibile prin fondurile structurale sau de altă natură, date fiind alocările foarte mici din cadrul acestora raportate la necesarul real. Cu sprijinul BDCE, cu o gândire pe termen lung, cu respectul cuvenit faţă de tradiţiile culturale ale acestui popor şi faţă de patrimoniul moştenit, putem asigura conservarea valorilor arhitecturale şi istorice ale României. Proiectul de faţă se alătură celorlalte două proiecte aflate în implementare, în valoare totală de 350 milioane euro, prin care 16 obiective culturale dintr-un total de 21 au fost reabilitate şi repuse în circuitul public. Dintre acestea, aş menţiona Teatrul Naţional Bucureşti, Palatul Culturii din Iaşi, Biblioteca Naţională a României sau Palatul Regal din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României”, a declarat Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii.
La rândul său, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a arătat că „finanţarea primită de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective istorice din România este esenţială pentru păstrarea şi protejarea patrimoniului naţional”.
„Suntem foarte încântaţi să continuăm sprijinul nostru de lungă durată pentru conservarea patrimoniului cultural al României. Acest proiect, pe lângă beneficii culturale şi educaţionale, va crea şi oportunităţi directe şi indirecte de angajare”, a declarat Carlo Monticelli, guvernatorul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Finanţarea acordată în prezent va susţine realizarea proiectării şi execuţia lucrărilor pentru opt obiective de investiţii în scopul restaurării complete a şase monumente istorice emblematice pentru România, precum şi reabilitarea şi construirea unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea şi diversificarea activităţilor culturale, structurate conform Acordului-cadru de împrumut în două componente.
Prima componentă se referă la reabilitarea de monumente istorice, care vizează, cu precădere, restaurarea în profunzime a următoarelor obiective de anvergură:
* Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (care va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat şi restaurat în România, cu o suprafaţă totală de 32.000 mp);
* Teatrul Naţional şi Opera Română – Cluj-Napoca;
* Vila „Florica” de la Ştefăneşti – judeţul Argeş, dată în folosinţa Muzeului Naţional „Brătianu” în anul 2020;
* Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni – judeţul Suceava;
* Vila „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, sediu al Serviciului Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale a României;
* Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, Timişoara.
Cea de-a doua componentă se referă la reabilitarea şi construirea de clădiri cu destinaţie culturală, ce vizează:
* Reabilitarea clădirii Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova;
* Construirea unei noi săli de concerte în Iaşi, destinată Operei Naţionale Române Iaşi.
Proiectul va fi implementat de Ministerul Culturii. Perioada de implementare este de circa 7 ani, iar operaţionalizarea proiectului va avea loc în cursul acestui an, după ratificarea prin lege a împrumutului.