Floarea cadavrului din Grădinile Kew: atracția olfactivă care continuă să uimească după 135 de ani

Vizitatorii recenți ai Grădinilor Kew din Londra au avut ocazia să bifeze de pe lista de dorințe „vizitarea celei mai urât mirositoare plante din lume”, deoarece un exemplar de titan arum (Amorphophallus titanum) a înflorit la începutul acestei luni, cu o altă plantă vecină pregătindu-se să înflorească în curând. Merită să te încumeți la așa ceva?

O minune botanică

Pentru pasionații de botanică, titan arum reprezintă un spectacol rar, înflorind doar o dată la aproximativ un deceniu, după ce petrece ani de zile stocând energie într-un tubercul subteran numit corm. Cu o înălțime de trei metri, această floare uriașă și nebranchiată este un adevărat colos floral, meritând atenția vizitatorilor.

Titan arum este cunoscută nu doar pentru dimensiunea sa impresionantă, ci și pentru mirosul său puternic de carne putrezită, care i-a adus porecla de „floarea cadavrului”. Aceasta emite căldură și un miros respingător pentru a atrage polenizatorii carnivori, precum muștele și gândacii, de la aproape un kilometru distanță. În cazul Grădinilor Kew, probabil că florile vor fi polenizate de botaniștii dedicați.

Un spectacol care trebuie văzut (și mirosit)

Vizitatorii care au fost martorii înfloririi recente au remarcat că mirosul a fost minim, ceea ce este mai des întâlnit decât s-ar aștepta, având în vedere reputația plantei. Prima floare a rezistat în medie 24-48 de ore înainte de a se ofili. Cu a doua plantă pregătindu-se să înflorească și așteptată să se deschidă în această săptămână, încă nu este prea târziu pentru cei care vor să vadă și să simtă această minune a naturii… dacă sunt rapizi.

O moștenire regală

Titan arum este un simbol al Grădinilor Kew, dar acești giganți tropicali sunt păstrați într-o seră pentru a imita condițiile tropicale din Sumatra, insula ecuatorială din Indonezia, locul lor de origine. Obsesia pentru aceste plante a început la sfârșitul anilor 1800, când multe plante au fost descoperite și colectate pentru cultivare ca rezultat al colonizării occidentale.

Botanistul italian Odouardo Beccari a adus specia în atenția științei occidentale în 1878, după ce a vizitat centrul Sumatrei, ghidat de localnici pe care nu i-a menționat niciodată. The Gardener’s Chronicle, o publicație săptămânală din acea perioadă, a raportat descoperirea lui Beccari, descriind tuberculul uriaș și greutatea sa impresionantă.

Specimenele furnizate de Beccari către Grădinile Kew au produs frunze timp de mai mulți ani, stocând energie pentru grandioasa înflorire care urma să vină. În iunie 1889, grădinile au văzut prima înflorire a titanului arum, un eveniment descris cu entuziasm în cronicile vremii.

Dezbateri încinse și fascinație

Prima înflorire a durat doar trei zile și a fost considerată nepotrivită pentru femei, din cauza numelui latin al plantei, care se traduce literalmente prin „penis deformat gigant”, asemănarea fiind jenantă pentru sensibilitățile victoriene. O a doua înflorire grotescă a stârnit controverse în 1926, când poliția a fost chemată pentru a controla mulțimile entuziasmate.

De atunci, exemplarele de titan arum din serele de pretutindeni au devenit mai comune, dar continuă să atragă atât polenizatori, cât și spectatori, datorită biologiei lor bizare.

Mai bine pe net…

Datorită internetului, întreaga lume poate acum să aștepte și să urmărească înflorirea florilor cadavrului de la Grădinile Kew – la o distanță sigură de mirosul lor. Această minune botanică, cu istoria sa fascinantă și controversată, rămâne o atracție de neuitat pentru toți cei care o întâlnesc, fie în persoană, fie virtual.