Florin Spătaru despre rolul gazului în Programul de Reindustrializare: „Văd un proiect combinat de gaz natural cu hidrogen”

Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, prezent la cea de-a șasea ediție a FORUMULUI GAZELOR NATURALE cu tema: ”Contribuția gazelor naturale la competitivitatea industriei, în contextul tranziției energetice”, a evidențiat, pentru PUTEREA, că este importantă constituirea unui Comitet inter-ministerial care să poată construi un proiect complex în ceea ce privește gazul natural ca parte a Programului de Reindustrializare.

Un proiect combinat: gaz natural cu Hidrogen

Eu nu văd Reindustrializarea să se facă fără resursele principale pe care le are România, iar gazul natural este o resursă. Bineînțeles că acest gaz trebuie combinat în așa fel încât  să aibă emisii de CO2 cât mai reduse. Asta ar putea însemna un proiect combinat gaz natural cu Hidrogen. Din punctul meu de vedere România are această resursă și Reindustrializarea trebuie să se bazeze pe resursele principale ale României.

Inverzirea este prinsă în Programul de Reindustrializare a gazului natural, doar că, din punctul meu de vedere, trebuie făcut un Comitet interministerial  astfel încât toate părțile implicate: Transgaz, furnizorii de gaze și producătorii de hidrogen să facă un proiect complex. Acesta poate fi, cum am văzut, de exemplu, la alte țări din Estul Europei care au inițiat un astfel de demers.

Portul Constanţa trebuie să devină hub industrial, cu o componentă puternică pe petrochimie, iar valoarea investiţiei ar putea depăşi 1,5 miliarde de euro, a mai spus, Florin Spătaru.

„În ultima perioadă am discutat cu foarte mulţi producători din industria chimică, fie companii din industria petrol şi gaze, dar care au şi petrochimie, sau companii din petrochimie. Vreau să atrag atenţia asupra unui proiect foarte important pe care va trebui să-l dezvoltăm: capacitatea Portului Constanţa de a deveni hub industrial şi cu o componentă puternică pe petrochimie. De ce? Pentru că poate fi poarta de intrare sau de ieşire într-un astfel de segment. Ştiu, costă foarte mult, este adevărat. Noi estimăm că o astfel de investiţie va depăşi 1,5 – 2 miliarde de euro, dar nu cred că vom vorbi de componenta financiară, vorbim mai degrabă de strategia ţării de a-şi asigura independenţa economică prin acest generator de lanţ de valoare”, a menţionat Florin Spătaru, la evenimentul organizat de Financial Intelligence.

Planul Naţional pentru Marea Industrie

Amintim că premierul Marcel Ciolacu a anunţat, recent, lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie. Este vorba de un pachet economic de susţinere a economiei cu un buget de 2 miliarde de euro.

„Putem lansa astăzi n.r. 18 septembrie 2024) Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a spus premierul.

Primul pilon, potrivit lui Marcel Ciolacu, este Schema de Sprijin pentru Investiţiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro.

Programul va acorda facilităţi fiscale pentru investiţiilor de peste 150 milioane euro care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde dezvoltarea economică este sub medie pe țară.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România. Acesta, spune premierul, e o schemă de ajutor de stat cu un buget de 1 miliard euro pentru mari companii.

„Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiţii capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanţare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a precizat şeful Executivului.

Premierul a mai afirmat că a treia componentă a planului se referă la o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale – ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.