Florin Spătaru: Strategia de dezvoltare la nivel european, dar şi la nivelul ţării noastre, trebuie să vizeze în principal investiţiile
Strategia de dezvoltare la nivel european, dar şi la nivelul ţării noastre, trebuie să vizeze în principal investiţiile pentru că obiectivul final de retehnologizare, de digitalizare sau de relocare a producţiei nu s-a schimbat, ci doar a fost amplificat de conflictul pe care îl avem la graniţă, a afirmat, marţi, ministrul Economiei, Florin Spătaru.
„Cred că este bine să avem o imagine de ansamblu a situaţiei economice în acest moment, la nivel european, dar de asemenea şi la nivelul ţării noastre. Practic, avem un conflict care amplifică câteva fenomene economice care s-au manifestat deja din anul 2020, din momentul în care am trecut în prima etapă a pandemiei. Vedem o întrerupere a lanţurilor de producţie, vedem o întrerupere a lanţurilor de aprovizionare, vedem situaţii cu care, probabil, nu ne-am imaginat că ne vom confrunta vreodată. Atât timp cât a existat acest fenomen al globalizării, atât timp cât fluxurile de aprovizionare erau realizate fără a ţine cont de impactul regional sau de contextul geopolitic, în acest moment ne trezim în situaţia în care aceste procese sau această strategie a Europei să fie invalidată. Pe de altă parte, avem sancţiuni pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, le implementează, care duc să amplifice, de asemenea, criza energetică pe care o parcurgem. Practic, companiile româneşti simt un astfel de impact şi, în acest moment, încearcă să găsescă variante alternative care să ducă la soluţionarea unor astfel de probleme”, a menţionat Florin Spătaru, la un eveniment de specialitate.
Ministrul Economiei a atras atenţia că, în contextul în care Ucraina, un mare producător şi un exportator agricol important, dar şi un mare furnizor de materii prime, în acest moment „are economia blocată şi, practic, fluxurile de aprovizionare se regândesc, se repoziţionează în bazinul Mării Negre”, România nu reuşeşte să facă faţă unui flux atât de mare de marfă.
„Este normal să se întâmple un astfel de lucru, nu puteam să fim pregătiţi pentru o redirecţionare masivă a acestor fluxuri de producţie şi, în ciuda eforturilor pe care le facem, va mai dura ceva până când vom reuşi să acoperim necesarul de fluxuri de marfă pe care ar trebui să-l redirecţionăm din această zonă de conflict. În acest context, strategia de dezvoltare la nivel european, dar şi la nivelul ţării noastre, trebuie să vizeze în principal investiţiile pentru că, practic, obiectivul final de retehnologizare, obiectivul final de digitalizare sau de relocare a producţiei nu s-a schimbat din 2020, nu s-a schimbat din 2021, ci doar a fost amplificat de acest conflict pe care îl avem la graniţă şi, în acest context, asigurarea fluxurilor financiare pentru aceste investiţii devine din ce în ce mai important”, a subliniat ministrul.
În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ministrul Economiei susţine că acesta a fost scris într-un moment în care suprapunerea acestor crize nu era atât de vizibilă şi, atunci, „bineînţeles că discuţiile privind investiţiile care urmează să fie făcute în economia europeană şi în economia românească vor trebui să fie renegociate sau eventual vor trebui să fie rediscutate cel puţin pentru a valida strategia pe termen lung”.
„Sunt bani europeni care vor trebui absorbiţi de economia românească pentru a continua procesul investiţional. De asemenea, sunt schemele de ajutor de stat pe care fiecare ţară le pune la dispoziţie pentru a absorbi o parte din strategiile de relocare sau strategiile de dezvoltare, astfel încât să securizăm lanţurile de aprovizionare, care vedem că în acest moment sunt afectate masiv de ceea ce se întâmplă şi vom mai avea bineînţeles finanţările care vin din partea băncilor sau din partea pieţei de capital”, a mai spus Florin Spătaru.